opțiuni

2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

abortiv, ~ă [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: fr abortif, lat abortivus] 1 a (Blg) Care se produce înainte de vreme, prematur. 2 a (Blg) Care nu a evoluat în întregime. 3-4 sn, a (Substanță sau mijloc) care provoacă avortul.

ABORTÍV, -Ă, abortivi, -e, adj., s. n. (Biol.) 1. Adj. Care se produce înainte de vreme, prematur; care nu a evoluat în întregime. Fetus abortiv. Boală abortivă. 2. Adj., s. n. (Substanță sau mijloc) care provoacă avortul. – Din fr. abortif, lat. abortivus.

ABORTÍV, -Ă, abortivi, -e, adj., s. n. (Biol.) 1. Adj. Care se produce înainte de vreme, prematur; care nu a evoluat în întregime. Fetus abortiv. Boală abortivă. 2. Adj., s. n. (Substanță sau mijloc) care provoacă avortul. – Din fr. abortif, lat. abortivus.

ABORTÍV, -Ă, abortivi, -e, adj. 1. (Med.) Care se produce înainte de vreme, prematur; care nu s-a dezvoltat în întregime. Fetus abortiv. Febră abortivă. 2. (Bot.) Care nu s-a dezvoltat în mod normal, până la capăt. – Fr. abortif (lat. lit. abortivus).

ABORTÍV, -Ă adj. 1. Produs înainte de vreme; prematur. 2. Nedezvoltat normal până la capăt. [Cf. fr. abortif, lat. abortivus].

abortív, -ă I. adj. produs înainte de vreme; prematur. II. adj., s. n. (produs) destinat a provoca avortul. (< fr. abortif, lat. abortivus)

ABORTÍV ~ă (~i, ~e) 1) Care este produs înainte de vreme; prematur. 2) Care provoacă avortul. Medicament ~. /<fr. abortif, lat. abortivus

*abortív, -ă adj. (lat. abortivus). Născut în ainte de timp. Care cauzează avort: medicament abortiv.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

abortív2 s. n., pl. abortíve

abortív1 adj. m., pl. abortívi; f. abortívă, pl. abortíve

abortív adj. m., pl. abortívi; f. sg. abortívă, pl. abortíve

abortív s. n., pl. abortíve

Intrare: abortiv (adj.)
abortiv1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abortiv
  • abortivul
  • abortivu‑
  • abortivă
  • abortiva
plural
  • abortivi
  • abortivii
  • abortive
  • abortivele
genitiv-dativ singular
  • abortiv
  • abortivului
  • abortive
  • abortivei
plural
  • abortivi
  • abortivilor
  • abortive
  • abortivelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: abortiv (s.n.)
abortiv2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abortiv
  • abortivul
  • abortivu‑
plural
  • abortive
  • abortivele
genitiv-dativ singular
  • abortiv
  • abortivului
plural
  • abortive
  • abortivelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
legătură către această paradigmă

abortiv (adj.)

  • 1. biologie Care se produce înainte de vreme, prematur; care nu a evoluat în întregime.
    surse: DEX '09 DLRM DEX '98 DN sinonime: prematur un exemplu
    exemple
    • Fetus abortiv. Boală abortivă.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. biologie Care provoacă avortul.
    surse: DEX '98 DEX '09 NODEX un exemplu
    exemple
    • Medicament abortiv.
      surse: NODEX
  • 3. botanică Care nu s-a dezvoltat în mod normal, până la capăt.
    surse: DLRM DN

etimologie:

abortiv (s.n.)

  • 1. Substanță sau mijloc care provoacă avortul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM MDN '00

etimologie: