16 definiții pentru aborda


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

aborda [At: NEGRUZZI, S. I, 273 / Pzi: ~dez, (înv) abord / E: fr aborder] 1 vi (D. nave) A trage la țărm pentru debarcare. 2 vt (Spc) A lovi. 3 vr (Fig; eps) A se apropia pentru o discuție. 4 (Cio) A începe o discuție, studiul unei probleme etc.

ABORDÁ, abordez, vb. I. 1. Intranz. (Despre nave) A acosta la țărm. ♦ A se alipi de o altă navă, bord la bord (pentru a o ataca). 2. Tranz. A începe studierea unei probleme, a trata o problemă, a începe o discuție. ♦ A se apropia de cineva pentru a-i vorbi. – Din fr. aborder.

ABORDÁ, abordez, vb. I. 1. Intranz. (Despre nave) A acosta la țărm. ♦ A se alătura de o altă navă, bord la bord (pentru a o ataca). 2. Tranz. A începe studierea unei probleme, a trata o problemă, a începe o discuție. ♦ (Franțuzism) A se apropia de cineva pentru a-i vorbi. – Din fr. aborder.

ABORDÁ, abordez, vb. I. 1. Tranz. (Cu privire la o problemă, la o discuție etc.) A se apuca de studiat, de tratat; a ataca, a deschide, a începe. ♦ (Neobișnuit) A întîmpina pe cineva, a se apropia de cineva pentru a începe vorba, pentru a-i vorbi; a acosta. Îl abordează cu pept deschis, zicîndu-i... NEGRUZZI, S. I 273. 2. Intranz. (Mar.; despre vase) A ajunge, a trage la țărm; a acosta. Bastimentul pe care eram a și abordat într-una din schelele ei [ale insulei Prosta]. GHICA, S. 532. ♦ A se alătura lîngă o navă, a se opri bord la bord (de obicei pentru a ataca echipajul vasului inamic sau pentru a pune stăpînire pe o navă inamică).

ABORDÁ, abordez, vb. I. 1. Tranz. A începe să studieze, să trateze o problemă, a începe o discuție. ♦ (Franțuzism) A se apropia de cineva pentru a-i vorbi. 2. Intranz. (Despre nave) A trage la țărm; a acosta. ♦ A se alătura lângă o navă bord la bord (pentru a o ataca). – Fr. aborder.

ABORDÁ vb. I. 1. intr. (Despre nave) A trage la țărm; a acosta o navă (cu scopul de a o captura prin luptă); a se ciocni cu o altă navă. ♦ A se opri lângă o navă bord la bord. 2. tr. (Fig.) A se apropia de cineva și a-i vorbi. ♦ A începe studiul, tratarea unei probleme; a deschide o discuție. [< fr. aborder, cf. it. abbordare].

abordá vb. I. intr. 1. (despre nave) a se ciocni. 2. a se opri lângă o navă bord la bord. 3. a acosta. II. tr. 1. (fig.) a se apropia de cineva spre a-i vorbi. 2. a începe studiul unei probleme; a deschide o discuție. (< fr. aborder)

abordá, abordez, vb. I. Tr. A începe studierea unei probleme, tratarea unui subiect; a deschide vorba despre ceva.

A ABORDÁ ~éz 1. intranz. 1) (despre nave) A se apropia de țărm sau de chei (în vederea legării); a acosta. 2) (despre nave) A se ciocni accidental (de o altă navă, de un dig etc.). 2. tranz. 1) (nave) A anina pentru a trage la țărm. 2) fig. (probleme, chestiuni etc.) A pune în discuție. 3) fig. (persoane, de obicei necunoscute) A opri (în mod brutal) pentru a li se adresa; a acosta. /<fr. aborder

abordà v. 1. a trage la țărm; 2. a se adresa cuiva; 3. fig. a trata un subiect, o materie oarecare.

*abordéz v. intr. (fr. aborder, d. bord, bord). Ancorez: a aborda la o insulă. V. tr. Atac o navă bord la bord. Cĭocnesc, lovesc din greșeală altă navă. Acostez: l-am abordat cu încredere. Fig. Mă apuc de; a aborda un subĭect.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

abordá (a ~) vb., ind. prez. 3 abordeáză

abordá vb., ind. prez. 1 sg. abordéz, 3 sg. și pl. abordeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ABORDÁ vb. 1. v. acosta. 2. a trata, (fig.) a ataca. (A ~ următoarea temă...)

ABORDA vb. 1. a acosta, (înv.) a țărmui, a țărmuri. (Nava ~ la Mangalia.) 2. a trata, (fig.) a ataca. (A ~ următoarea temă...)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

abordá (-déz, -át) vb. 1. (Despre nave) A acosta. 2. A trata o problemă. < Fr. aborder.Der. (din fr.) abordabil adj.; abordaj s. n.; inabordabil adj.

Intrare: aborda
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • aborda
  • abordare
  • abordat
  • abordatu‑
  • abordând
  • abordându‑
singular plural
  • abordea
  • abordați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • abordez
(să)
  • abordez
  • abordam
  • abordai
  • abordasem
a II-a (tu)
  • abordezi
(să)
  • abordezi
  • abordai
  • abordași
  • abordaseși
a III-a (el, ea)
  • abordea
(să)
  • abordeze
  • aborda
  • abordă
  • abordase
plural I (noi)
  • abordăm
(să)
  • abordăm
  • abordam
  • abordarăm
  • abordaserăm
  • abordasem
a II-a (voi)
  • abordați
(să)
  • abordați
  • abordați
  • abordarăți
  • abordaserăți
  • abordaseți
a III-a (ei, ele)
  • abordea
(să)
  • abordeze
  • abordau
  • aborda
  • abordaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

aborda

  • 1. intranzitiv (Despre nave) A acosta la țărm.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: acosta un exemplu
    exemple
    • Bastimentul pe care eram a și abordat într-una din schelele ei [ale insulei Prosta]. GHICA, S. 532.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A se alipi de o altă navă, bord la bord (pentru a o ataca).
      surse: DEX '09 DLRLC DN
  • 2. tranzitiv A începe studierea unei probleme, a trata o problemă, a începe o discuție.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 2.1. A se apropia de cineva pentru a-i vorbi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
      exemple
      • Îl abordează cu pept deschis, zicîndu-i... NEGRUZZI, S. I 273.
        surse: DLRLC

etimologie: