opțiuni
  • info

2 intrări

30 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ABONARE, abonări, s. f. Acțiunea de a (se) abona. – V. abona.

ABONARE, abonări, s. f. Acțiunea de a (se) abona. – V. abona.

abonare sf [At: (a. 1851) URICARIUL XIII, 343 / Pl: ~nări / E: abona] Efectuare a unui abonament Si: abonat1.

ABONARE, abonări, s. f. Acțiunea de a (se) abona.

ABONARE, abonări, s. f. Acțiunea de a (se) abona.

ABONARE s.f. Acțiunea de a (se) abona. [< abona].

ABONA, abonez, vb. I. Tranz. și refl. (Cu determinări introduse prin prep. „la”) A(-și) face un abonament. ♦ Refl. Fig. (Fam.) A veni în mod regulat undeva, a fi un obișnuit al casei. – Din fr. abonner.

abona [At: DA ms / Pzi: ~ nez / E: fr aboner] 1 vr A-și face un abonament. 2 (Fig) vr A veni cu regularitate într-un loc.

*ABONA (-onez) I. vb. tr. A face un abonament pentru cineva. II. vb.refl. A face un abonament pentru sine [fr.].

ABONA, abonez, vb. I. Tranz. și refl. (Cu determinări introduse prin prep. „la”) A-și face un abonament. ♦ Refl. Fig. (Fam.) A veni în mod regulat undeva, a fi un obișnuit al casei. – Din fr. abonner.

ABONA, abonez, vb. I. Refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. «la») A-și face un abonament. S-a abonat la «Scînteia». ◊ Tranz. Și-a abonat copiii la revista «Cravata roșie».

ABONA, abonez, vb. I. Tranz. și refl. (Cu determinări introduse prin prep. «la») A(-și) face un abonament. Și-a abonat copiii la revistă. – Fr. abonner.

ABONA vb. I. tr., refl. A(-și) face un abonament la o publicație etc. [< fr. abonner].

abona vb. I. tr., refl. a (-și) face un abonament. II. refl. (fam.) a veni cu regularitate undeva. (< fr. abonnér)

abona, abonez, vb. I. Tr. și refl. A(-și) face un abonament.

A SE ABONA mă ~ez intranz. A-și face un abonament. ~ la o revistă. /<fr. abonner

A ABONA ~ez tranz. A face să se aboneze. /<fr. abonner

abonà v. 1. a face abonament; 2. a lua un abonament.

*abonéz v. tr. (fr. abonner). Înscriŭ între abonațĭ. V. refl. Mă înscriŭ între abonațĭ. Iron. Calicii s’aŭ abonat la casa noastră

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

abonare s. f., g.-d. art. abonării; pl. abonări

abonare s. f., g.-d. art. abonării; pl. abonări

abonare s. f., g.-d. art. abonării; pl. abonări

abona (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. abonez, 3 abonează; conj. prez. 1 sg. să abonez, 3 să aboneze

abona (a ~) vb., ind. prez. 3 abonează

abona vb., ind. prez. 1 sg. abonez, 3 sg. și pl. abonează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ABONARE s. (înv.) prenumărare, prenumerație. (~ cuiva la o publicație periodică.)

ABONARE s. (înv.) prenumărare, prenumerație. (~ cuiva la o publicație periodică.)

ABONA vb. (înv.) a (se) prenumăra. (S-a ~ la un ziar.)

ABONA vb. (înv.) a (se) prenumăra. (S-a ~ la un ziar.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

abona (abonez, abonat), vb. – 1. A-și face un abonament. – 2. (Arg.) A profita, a se folosi în mod indiscret și periodic de o facilitate. < Fr. abonner (sec. XVIII). – Der. abonament s. n.; abonat s. m.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

abona, abonez v. r. (deț.) a se înscrie la rând la fumatul unei țigări

Intrare: abonare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abonare
  • abonarea
plural
  • abonări
  • abonările
genitiv-dativ singular
  • abonări
  • abonării
plural
  • abonări
  • abonărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: abona
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • abona
  • abonare
  • abonat
  • abonatu‑
  • abonând
  • abonându‑
 singular plural
  • abonează
  • abonați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • abonez
 (să)
  • abonez
  • abonam
  • abonai
  • abonasem
a II-a (tu)
  • abonezi
 (să)
  • abonezi
  • abonai
  • abonași
  • abonaseși
a III-a (el, ea)
  • abonează
 (să)
  • aboneze
  • abona
  • abonă
  • abonase
plural I (noi)
  • abonăm
 (să)
  • abonăm
  • abonam
  • abonarăm
  • abonaserăm
  • abonasem
a II-a (voi)
  • abonați
 (să)
  • abonați
  • abonați
  • abonarăți
  • abonaserăți
  • abonaseți
a III-a (ei, ele)
  • abonează
 (să)
  • aboneze
  • abonau
  • abonară
  • abonaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

abonare, abonărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi abona DEX '09 MDA2 DEX '98 DN

abona, abonezverb

  • 1. (Cu determinări introduse prin prepoziția „la”) A(-și) face un abonament. DEX '09 MDA2 DLRLC DN
    sinonime: prenumăra
    • format_quote S-a abonat la «Scânteia». DLRLC
    • format_quote Și-a abonat copiii la revista «Cravata roșie». DLRLC
    • 1.1. reflexiv figurat familiar A veni în mod regulat undeva, a fi un obișnuit al casei. DEX '09 MDA2 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.