9 definiții pentru abonare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

abonare sf [At: (a. 1851) URICARIUL XIII, 343 / Pl: ~nări / E: abona] Efectuare a unui abonament Si: abonat1.

ABONÁRE, abonări, s. f. Acțiunea de a (se) abona.V. abona.

ABONÁRE, abonări, s. f. Acțiunea de a (se) abona.V. abona.

ABONÁRE, abonări, s. f. Acțiunea de a (se) abona.

ABONÁRE, abonări, s. f. Acțiunea de a (se) abona.

ABONÁRE s.f. Acțiunea de a (se) abona. [< abona].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

abonáre s. f., g.-d. art. abonắrii; pl. abonắri

abonáre s. f., g.-d. art. abonării; pl. abonări


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ABONÁRE s. (înv.) prenumărare, prenumerație. (~ cuiva la o publicație periodică.)

ABONARE s. (înv.) prenumărare, prenumerație. (~ cuiva la o publicație periodică.)

Intrare: abonare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abonare
  • abonarea
plural
  • abonări
  • abonările
genitiv-dativ singular
  • abonări
  • abonării
plural
  • abonări
  • abonărilor
vocativ singular
plural

abonare

etimologie:

  • vezi abona
    surse: DEX '09 DEX '98 DN