opțiuni
  • info

2 intrări

8 definiții

Explicative DEX

abjurat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: abjura] (D. credințe religioase, doctrine, concepții) Care a fost renegat public. corectat(ă)

abjuráție s. f. Abjurare. • pl. -ii. g.-d. -iei. / < fr. abjuration.

*ABJURARE, *ABJURAȚIUNE, *ABJURAȚIE sf. Faptul de a abjura [fr.< lat.].

ABJURAȚIE s.f. Abjurare. [Cf. fr. abjuration, lat. abiuratio].

abjurație s. f. abjurare. (< fr. abjuration, lat. abiuratio)

*abjurațiúne f. (lat. abjurátio, -ónis). Acțiunea de a abjura. – Și -áție, dar ob. -are.

Ortografice DOOM

abjurație s. f., g.-d. art. abjurației; pl. abjurații

Sinonime

ABJURAȚIE s. v. abjurare.

Intrare: abjurat (adj.)
abjurat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abjurat
  • abjuratul
  • abjuratu‑
  • abjurată
  • abjurata
plural
  • abjurați
  • abjurații
  • abjurate
  • abjuratele
genitiv-dativ singular
  • abjurat
  • abjuratului
  • abjurate
  • abjuratei
plural
  • abjurați
  • abjuraților
  • abjurate
  • abjuratelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: abjurație
abjurație substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abjurație
  • abjurația
plural
  • abjurații
  • abjurațiile
genitiv-dativ singular
  • abjurații
  • abjurației
plural
  • abjurații
  • abjurațiilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

abjurat, abjuratăadjectiv

  • 1. (Despre credințe religioase, doctrine, concepții) Care a fost renegat public. MDA2
etimologie:
  • abjura MDA2

abjurație, abjurațiisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.