12 definiții pentru abducție abducțiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ABDÚCȚIE, abducții, s. f. Mișcare prin care se îndepărtează un membru sau un segment al acestuia de axul median al corpului. – Din fr. abduction.

abducție sf [At: CADE / V: (înv) ~țiune / Pl: ~ii / E: fr abduction] Mișcare de îndepărtare a unui membru de axul median al corpului.

abdúcție s.f. 1 (fiziol.) Mișcare executată de un mușchi abductor. 2 Stare, atitudine rezultată din mișcarea abductoare, opusă adducției. • pl. -ii. g.-d. -iei. / <fr. abduction, lat. abductiō, -ōnis <ab „îndepărtat de”, ductĭo, -onis <ducĕre „a duce, a îndepărta”.

ABDÚCȚIE s. f. Mișcare efectuată de un mușchi abductor. – Din fr. abduction.

ABDÚCȚIE s.f. Mișcare produsă de mușchiul abductor. [Cf. fr. abduction, lat. abductio].

abdúcție s. f. mișcare de îndepărtare a unui membru de planul de simetrie a corpului. (< fr. abduction, lat. abductio)

ABDÚCȚIE ~i f. Mișcare făcută de un mușchi abductor. /<fr. abduction, lat. abductio, ~onis

abducțiune sf vz abducție

*abducțiúne f. (lat. abdúctio, -ónis). Anat. Acțiunea de a trage la o parte, cum fac mușchii abductori. – Și -úcție și úcere.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

abdúcție (-ți-e) s. f., art. abdúcția (-ți-a), g.-d. abdúcții, art. abdúcției; pl. abdúcții, art. abdúcțiile (-ți-i-)

abdúcție s. f. (sil. -ți-e), art. abdúcția (sil. -ți-a), g.-d. art. abdúcției; pl. abdúcții

Intrare: abducție
abducție substantiv feminin
  • silabație: -ți-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abducție
  • abducția
plural
  • abducții
  • abducțiile
genitiv-dativ singular
  • abducții
  • abducției
plural
  • abducții
  • abducțiilor
vocativ singular
plural
abducțiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abducțiune
  • abducțiunea
plural
  • abducțiuni
  • abducțiunile
genitiv-dativ singular
  • abducțiuni
  • abducțiunii
plural
  • abducțiuni
  • abducțiunilor
vocativ singular
plural

abducție abducțiune

  • 1. Mișcare (efectuată de un mușchi abductor) prin care se îndepărtează un membru sau un segment al acestuia de axul median al corpului.
    surse: DEX '09 DEXI MDA2 DN
  • 2. Stare, atitudine rezultată din mișcarea abductoare, opusă adducției.
    surse: DEXI

etimologie: