abducție abducțiune

  • 1. Mișcare (efectuată de un mușchi abductor) prin care se îndepărtează un membru sau un segment al acestuia de axul median al corpului.
    surse: DEX '09 DEXI MDA2 DN
  • 2. Stare, atitudine rezultată din mișcarea abductoare, opusă adducției.
    surse: DEXI

etimologie:

O definiție

*abducțiúne f. (lat. abdúctio, -ónis). Anat. Acțiunea de a trage la o parte, cum fac mușchii abductori. – Și -úcție și úcere.

Intrare: abducție
abducție substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular abducție abducția
plural abducții abducțiile
genitiv-dativ singular abducții abducției
plural abducții abducțiilor
vocativ singular
plural
abducțiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular abducțiune abducțiunea
plural abducțiuni abducțiunile
genitiv-dativ singular abducțiuni abducțiunii
plural abducțiuni abducțiunilor
vocativ singular
plural

10 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

abducție sf [At: CADE / V: (înv) -țiune / Pl: -ii / E: fr abduction] Mișcare de îndepărtare a unui membru de axul median al corpului.

ABDÚCȚIE, abducții, s. f. Mișcare prin care se îndepărtează un membru sau un segment al acestuia de axul median al corpului. – Din fr. abduction.

ABDÚCȚIE s. f. Mișcare efectuată de un mușchi abductor. – Din fr. abduction.

abdúcție s.f. 1 (fiziol.) Mișcare executată de un mușchi abductor. 2 Stare, atitudine rezultată din mișcarea abductoare, opusă adducției. • pl. -ii. g.-d. -iei. / <fr. abduction, lat. abductiō, -ōnis <ab „îndepărtat de“, ductĭo, -onis <ducĕre ”a duce, a îndepărta“.

abdúcție (-ți-e) s. f., art. abdúcția (-ți-a), g.-d. abdúcții, art. abdúcției; pl. abdúcții, art. abdúcțiile (-ți-i-)

abdúcție s. f. (sil. -ți-e), art. abdúcția (sil. -ți-a), g.-d. art. abdúcției; pl. abdúcții

ABDÚCȚIE s.f. Mișcare produsă de mușchiul abductor. [Cf. fr. abduction, lat. abductio].

abdúcție s. f. mișcare de îndepărtare a unui membru de planul de simetrie a corpului. (< fr. abduction, lat. abductio)

ABDÚCȚIE ~i f. Mișcare făcută de un mușchi abductor. /<fr. abduction, lat. abductio, ~onis

abducțiune sf vz abducție