opțiuni

2 intrări

5 definiții

abcedá vb. I. intr. (med.; despre țesuturi, organe etc.) A forma un abces. • prez.ind. pers. 3 -ează. și abcéde vb. III. / <fr. abcéder, lat. abscedĕre.

abcéde vb. III. v. abceda.

abcéde vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. abcéd

ABCEDÁ vb. I. intr. (Med.) A forma un abces. [Var. (după alte surse) abcéde. / < fr. abcéder].

abcéde vb. intr. a (se) transforma în abces. (< fr. abcéder, lat. abscedere, var. (după alte surse) abcedá)

Intrare: abceda
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) abceda abcedare abcedat abcedând singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea) abcedează (să) abcedeze abceda abcedă abcedase
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele) abcedează (să) abcedeze abcedau abcedară abcedaseră
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) abcede abcedere — abcedând singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea) abcede (să) abceadă abcedea — —
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele) abced (să) abceadă abcedeau — —
Intrare: abcedare
abcedare infinitiv lung
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular abcedare abcedarea
plural abcedări abcedările
genitiv-dativ singular abcedări abcedării
plural abcedări abcedărilor
vocativ singular —
plural —
abcedere infinitiv lung
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular abcedere abcederea
plural abcederi abcederile
genitiv-dativ singular abcederi abcederii
plural abcederi abcederilor
vocativ singular —
plural —

abceda abcedare abcedere abcede

  • 1. medicină (Despre țesuturi, organe etc.) A forma un abces, a (se) transforma în abces.
    surse: DEXI DN MDN '00

etimologie: