2 intrări
5 definiții
abcedá vb. I. intr. (med.; despre țesuturi, organe etc.) A forma un abces. • prez.ind. pers. 3 -ează. și abcéde vb. III. / <fr. abcéder, lat. abscedĕre.
abcéde vb. III. v. abceda.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de CristinaDianaN
- acțiuni
abcéde vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. abcéd
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ABCEDÁ vb. I. intr. (Med.) A forma un abces. [Var. (după alte surse) abcéde. / < fr. abcéder].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
abcéde vb. intr. a (se) transforma în abces. (< fr. abcéder, lat. abscedere, var. (după alte surse) abcedá)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Intrare: abceda
| verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a) abceda | abcedare | abcedat | abcedând | singular | plural | ||
| — | — | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (el, ea) | abcedează | (să) abcedeze | abceda | abcedă | abcedase | ||
| plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (ei, ele) | abcedează | (să) abcedeze | abcedau | abcedară | abcedaseră | ||
| verb (V663) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a) abcede | abcedere | — | abcedând | singular | plural | ||
| — | — | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (el, ea) | abcede | (să) abceadă | abcedea | — | — | ||
| plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (ei, ele) | abced | (să) abceadă | abcedeau | — | — | ||
Intrare: abcedare
abcedare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | abcedare | abcedarea |
| plural | abcedări | abcedările | |
| genitiv-dativ | singular | abcedări | abcedării |
| plural | abcedări | abcedărilor | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
abcedere infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | abcedere | abcederea |
| plural | abcederi | abcederile | |
| genitiv-dativ | singular | abcederi | abcederii |
| plural | abcederi | abcederilor | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
abceda abcedare abcedere abcede
- surse: DEXI DN MDN '00
etimologie:
- limba franceză abcéder.surse: DEXI DN
- limba latină abscedĕre.surse: DEXI MDN '00