a priori [At: MAIORESCU, CR. I, 110 / P: a pri-o- / E: lat a priori] 1-2 la, lav (Flz) Aprioric (1-2). corectat(ă)

A PRIORI loc. adj. și adv. (în mod) aprioric. (< lat. a priori, din ceea ce precedă)

a priori loc. adj., loc. adv. (sil. pri-o-ri)

A PRIORI adv., adj.invar. Înaintea oricărei experiențe, înainte de fapte, în mod aprioric. [Pron. -pri-o-ri. / < lat. sc. a priori – din ceea ce precedă].

A priori (lat. „Din cele precedente”, „Din ceea ce este mai dinainte”). Apriorismul este o teorie idealistă a cunoașterii, formulată de filozofii germani Leibniz și Kant, concepție care se bazează pe rațiunea pură, independent de experiența lumii înconjurătoare. Cînd cineva pretinde că cunoaște ceva dinainte, se spune că știe apriori. Uneori este întrebuințat și derivatul: aprioric. De pildă Engels, în celebra sa lucrare Anti-Dühring, scrie la pag. 45: "Dl. Dühring socotește de asemenea că poate construi întreaga matematică pură, asemeni formelor de bază ale existenței, în mod aprioric, adică din cap, fără să se folosească de experiențele pe care ni le oferă lumea exterioară. FIL.

priori (a ~) (lat.) (desp. pri-o-ri) loc. adj., loc. adv. (cunoaștere ~, a cunoaște ~) corectat(ă)

a priori (lat.) (-pri-o-ri) loc. adj., loc. adv.

A PRIORI loc. adj., loc. adv. (Fil.) (În mod) aprioric. [Pr.: -pri-o-] – Loc. lat.

A PRIORI (lat.) = Din ceea ce este mai înainte. Legile nu se făuresc a priori, ci din trebuințele poporului.

*A PRIORI loc. adv. lat. Înainte de a se cerceta cu de-amănuntul faptele, înainte de a se face experiența.

a priorì adv. înainte de orice experiență, din pură rațiune: judecată a priori, opus lui a posteriori.

a priori.

A PRIORI adv. Înainte de orice experiență; în mod aprioric. /<Cuv. lat.

APRIORI adv. (Fil.) În mod aprioric. [Pr.: -pri-o-] – Fr. a priori (lat. lit. a priori).

A PRIORI adv. (Fil.) În mod aprioric. [Pr.: -pri-o-] – Din lat. a priori.

APRIORI adv. (În opoziție cu aposteriori) În mod aprioric. N-avem nici un motiv să negăm apriori, împotriva indicațiilor experienței, existența unor «substanțe cvasimateriale», deosebindu-se de materia obișnuită (atomii și eterul). LENIN, MAT. EMP. 311. – Pronunțat: -pri-o-.