2 intrări
5 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
așchietor, ~oare smf, a [At: DEX2 / P: ~chi-e~ / Pl: ~i, ~oare / E: așchia + -tor] 1-2 (Muncitor) care așchiază (2).
AȘCHIETÓR, -OÁRE, așchietori, -oare, adj., s. m. și f. (Muncitor) care așchiază. [Pr.: -chi-e-] – Așchia + suf. -tor.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AȘCHIETÓR, -OÁRE, așchietori, -oare, adj. s. m. și f. (Muncitor) care așchiază. [Pr.: -chi-e-] – Așchia + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
AȘCHIETÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care așchiază; care prelucrează prin așchiere. Scule ~oare. /a așchia + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
așchietór adj. (sil. -șchi-e- ), pl. așchietóri; f. sg. și pl. așchietoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: așchietor (adj.)
așchietor1 (adj.) adjectiv
| adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
Intrare: așchietor (s.m.)
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
așchietor, -oare așchietoare așchietor (2)
- 1. (Muncitor) care așchiază.surse: DEX '09 DEX '98
etimologie:
- Așchia + sufix -tor.surse: DEX '98 DEX '09