3 intrări

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VÂNJ s. n., (2) vânji, s. m. 1. S. n. (Înv. și pop.) Putere, vigoare. 2. S. m. (Bot.) Velniș. – Cf. sl. vonzu.

VÂNJ s. n., (2) vânji, s. m. 1. S. n. (Înv. și pop.) Putere, vigoare 2. S. m. (Bot.) Velniș. – Cf. sl. vonzu.

VÎNJ1 s. n. (Arhaizant și popular) Putere, vigoare, forță. Doi cai roibi, mărunți, dar tari și plini de vînj ca doi zmei. SADOVEANU, la CADE.

VÎNJ2, vînji, s. m. (Bot.) Velniș.

VÂNJ2 ~uri n. înv. Forță fizică; vigoare. /cf. sl. važe, vonzu

VÂNJ1 ~i m. Varietate de ulm, având frunzele ovale și florile de culoare verzuie sau roșiatică; velniș. /cf. sl. važe, vonzu

vânj m. 1. V. gânj; 2. pl. Bot. velniș (arbore cu frunze vânjoase). [Slav. VÕJE, funișoară (din VẼJÕ, a lega)].

vînj n., pl. urĭ (vsl. vonžŭ, legătură. V. zavescă. Cp. cu gînj). Veniș. Fig. Forță, vigoare, putere.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vânj1 (plantă) s. m., pl. vấnji

vânj2 (putere) (înv., pop.) s. n.

vânj (plantă) s. m., pl. vânji


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VÂNJ s. (BOT.; Ulmus effusa) ulm, velniș.

VÂNJ s. v. dinamism, energie, forță, impetuozitate, putere, robustețe, tărie, velniș, vigoare, vitalitate, vlagă.

vînj s. v. DINAMISM. ENERGIE. FORȚĂ. IMPETUOZITATE. PUTERE. ROBUSTEȚE. TĂRIE. VELNIȘ. VIGOARE. VITALITATE. VLAGĂ.

VÎNJ s. (BOT.; Ulmus effusa) velniș, (reg.) ulm.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

vînj (-ji),s. m.1. Varietate de ulm (Ulmus effusa). – 2. Flexibilitate. – 3. Forță, putere. Sl. vązŭ „legătură”, vęzati, vęzą „a lega” (Cihac, II, 447; Tiktin), cf. bg. văže „coardă”, sb., cr., slov. vez „coardă”. Cf. gînj. Ve(l)niș, s. m. (Ulmus effusa), în Mold., este var. aceluiași cuvînt (după Scriban, legat de mag. venic „lăuruscă”). – Der. vînjos, adj. (plin de nerv, vînos; puternic, robust), poate contaminat cu vînos; vînjosa, vb. (a fortifica, a întări corpul); vînjosie, s. f. (robustețe); vînjosime, s. f. (robustețe, elasticitate); vînjoli (var. vînzoli), vb. refl. (a se agita, a se zbate, a se frămînta), cu suf. expresiv -li (după Byhan 524, din sl. vązlĭ „gol”; după Scriban, din mag. voncolni „a arunca”); vînzoleală (var. vînzoală), s. f. (agitație, frămîntare, mișcare). Vîj, s. m. (bătrîn, decrepit, boșorog), în Trans., trebuie să fie față de vînj ca ghiuj față de gînj, v. aici der. din dacă (Hasdeu, Col. lui Traian, 1876, 123), direct din gînj (Scriban) sau din rut. vižĭ „șef” (Drăganu, Dacor., V, 377) nu este probabilă. Atît în vînjoli ca și în vîj tratamentul expresiv este evident.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

VÎNJ subst. tărie 1. Vînjul Mare și -e ss. 2. Vînjea 1482 b., munt. (Glos); – Sinea 1488 (Ț-Rom 325). 3. Vînjă t. (17 B II 325). 4. Vînzulești s., olt, (Î Div).

Intrare: Vânj
Vânj nume propriu
nume propriu (I3)
  • Vânj
Intrare: vânj (plantă)
vânj2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vânj
  • vânjul
  • vânju‑
plural
  • vânji
  • vânjii
genitiv-dativ singular
  • vânj
  • vânjului
plural
  • vânji
  • vânjilor
vocativ singular
plural
Intrare: vânj (putere)
vânj1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: NODEX
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vânj
  • vânjul
  • vânju‑
plural
  • vânjuri
  • vânjurile
genitiv-dativ singular
  • vânj
  • vânjului
plural
  • vânjuri
  • vânjurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vânj (plantă)

  • 1. botanică Varietate de ulm, având frunzele ovale și florile de culoare verzuie sau roșiatică.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: ulm velniș

etimologie:

vânj (putere) effusa Ulmus

etimologie: