2 intrări

8 definiții

Explicative DEX

tul2, ~ă smf, a [At: DR. IV, 1088 / Pl: ~i, ~e / E: ns cf trul] (Mar) 1-2 Tont (1-2).

tu sf [At: ARHIVA, XXII, 287 / V: (îrg) tuvlă / Pl: ~le / E: bg тухла, tc tuğla] (Reg) 1 Cărămidă groasă, nearsă, făcută din pământ amestecat cu paie Si: chirpici. 2 Tăbliță de tinichea care se pune de-a curmezișul hornului.

tuvlă sf vz tulă1

túlă, V. tuvlă.

túvlă și (maĭ des) túlă f., pl. e (turc. tughia, tuvla, țiglă, d. ngr. túvlon, pl. -vla, cărămidă, d. lat. tubulus, dim. d. tubus, tub. De aci și mrom. tuvlă, tulă, țiglă, alb. tulă, bg. tuhla, cărămidă. Cp. cu ĭama și tura din ĭaghma și tughra). Munt. Rar. Cărămidă lată de pardosit cuptoarele ș. a.

Etimologice

tulă (-le), s. f. – Cărămidă, chirpici, pentru a căptuși cuptoarele. – Var. tuvlà. Mr. tuvlă. Ngr. τούβλο (Scriban), cf. tc. tuvla. Cf. REW 8968.

Enciclopedice

Tul/e, -ea, -ești v. Antonie I 2 b.

Regionalisme / arhaisme

tulă, tule, s.f. (reg.) cărămidă groasă, nearsă; chirpici.

Intrare: Tule
nume propriu (I3)
  • Tule
Intrare: tulă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tu
  • tula
plural
  • tule
  • tulele
genitiv-dativ singular
  • tule
  • tulei
plural
  • tule
  • tulelor
vocativ singular
plural