túvlă și (maĭ des) túlă f., pl. e (turc. tughia, tuvla, țiglă, d. ngr. túvlon, pl. -vla, cărămidă, d. lat. tubulus, dim. d. tubus, tub. De aci și mrom. tuvlă, tulă, țiglă, alb. tulă, bg. tuhla, cărămidă. Cp. cu ĭama și tura din ĭaghma și tughra). Munt. Rar. Cărămidă lată de pardosit cuptoarele ș. a.