2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TOM, tomuri, s. n. Fiecare dintre părțile unei lucrări, ale unei opere de proporții mai întinse, formând adesea o unitate independentă și purtând, de cele mai multe ori, un număr de ordine; volum. Tomul doi.P. gener. Carte, operă, lucrare. – Din fr. tome, lat. tomus.

TOM, tomuri, s. n. Fiecare dintre părțile unei lucrări, ale unei opere de proporții mai întinse, formând adesea o unitate independentă și purtând, de cele mai multe ori, un număr de ordine; volum. Tomul doi.P. gener. Carte, operă, lucrare. – Din fr. tome, lat. tomus.

tom1 sn [At: CANTEMIR, HR. 26 / V: (înv) ~os / Pl: ~uri, (înv) ~i sm / E: ngr τόμος, lat tomus, fr tome] 1 Fiecare dintre părțile unei lucrări, ale unei opere de proporții mai întinse, formând adesea o unitate independentă și purtând, de cele mai multe ori, un număr de ordine Si: volum. 2 (Pgn) Operă (literară, științifică) Si: carte.

TOM, tomuri, s. n. Volum (II). Vrem să apară patru tomuri pe an. Dacă nu se va putea, vom publica numai două tomuri groase, unul primăvara și altul toamna. CAMIL PETRESCU, O. I 472. Tomuri pe care au visat cine știe ce ochi din toate veacurile și de toate vîrstele. ANGHEL, PR. 18. Pe cînd luna strălucește peste-a tomurilor bracuri. EMINESCU, O. I 132.

TOM s.n. Volum dintr-o carte; (p. ext.) carte, operă. [< fr. tome, it. tomo, lat. tomus].

TOM1 s. n. volum dintr-o operă de proporții mai întinse; (p. ext.) carte, lucrare. (< fr. tome, lat. tomus)

TOM ~uri n. 1) Lucrare tipărită legată sau broșată aparte; carte; volum. 2) Volum dintr-o operă de proporții, în mai multe părți. /<gr. tómos, lat. tomus, fr. tome

tom n. volum ce face parte dintr’o operă tipărită sau manuscrisă.

*tom n., pl. urĭ (vgr. tómos, bucată tăĭată, tom, d. temno, taĭ. V. ana-tomie și timp). Rar. Volum, parte a uneĭ lucrărĭ tipărite și împărțite în maĭ multe cărțĭ din pricina mărimiĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TOM s. 1. volum. (Carte în mai multe ~uri.) 2. carte, lucrare, operă, scriere, tipăritură, volum, (livr.) op. (Un ~ gros.)

TOM s. 1. volum. (Carte în mai multe ~.) 2. carte, lucrare, operă, scriere, tipăritură, volum, (livr.) op. (Un ~ gros.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tom (-muri), s. n. – Carte, volum. – Mr. tom. Fr. tome, în mr. din ngr. τόμος.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Tomul, -eni, -escu, -ești v. Toma I 2.

Intrare: Tomul
Tomul nume propriu
nume propriu (I3)
  • Tomul
Intrare: tom (s.n.)
tom1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tom
  • tomul
  • tomu‑
plural
  • tomuri
  • tomurile
genitiv-dativ singular
  • tom
  • tomului
plural
  • tomuri
  • tomurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tom (s.n.)

  • 1. Fiecare dintre părțile unei lucrări, ale unei opere de proporții mai întinse, formând adesea o unitate independentă și purtând, de cele mai multe ori, un număr de ordine.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: volum attach_file 4 exemple
    exemple
    • Tomul doi.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Vrem să apară patru tomuri pe an. Dacă nu se va putea, vom publica numai două tomuri groase, unul primăvara și altul toamna. CAMIL PETRESCU, O. I 472.
      surse: DLRLC
    • Tomuri pe care au visat cine știe ce ochi din toate veacurile și de toate vîrstele. ANGHEL, PR. 18.
      surse: DLRLC
    • Pe cînd luna strălucește peste-a tomurilor bracuri. EMINESCU, O. I 132.
      surse: DLRLC

etimologie: