4 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CIMBRIȘÓR s. m. Plantă erbacee cu flori roșii-purpurii sau albe și cu frunze aromate, folosite în medicină pentru infuzie (Thymus vulgaris).Cimbru + suf. -ișor.

SĂPUNÉL, -EÁ, -ÍCĂ, săpunei, -ele, subst. I. S. n. 1. Diminutiv al lui săpun. 2. Supozitor (pe bază de săpun) pentru copii. II. (Bot.) 1. S. n. Odagaci. 2. S. f. pl. Plantă erbacee ornamentală cu flori mari (Aster laexigatus).Săpun + suf. -el.

CIMBRIȘÓR ~i m. Plantă erbacee aromatică cu flori divers colorate și cu frunze înguste, folosită în medicină. /cimbru + suf. ~ișor


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CIMBRIȘÓR s. (BOT.) 1. (Thymus vulgaris) (reg.) cimbru, lămâioară, sărpun, schinduf, cimbru-de-câmp. 2. (Thymus serpyllum) (reg.) timian, timișor. 3. (Thymus pulegioides) (reg.) schinduf.

SĂPUNÉL s. v. ciuin, odagaci, săpunariță.

SĂPUNÉL s. 1. săpunaș. (Săpun mic sau ~.) 2. (BOT.; Thymus comosus) (reg.) cimbrișor. 3. (BOT.; Aster novae-angliae; la pl.) (reg.) dumitraș, pocrovă, sălcioară, scânteiuțe (pl.), vinețele (pl.), floarea-Sfintei-Marii, salbă-moale.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

THYMUS L., CIMBRIȘOR, fam. Labiatae. Gen originar din regiuni mediteraneene, cca 48 specii, erbacee, mai rar semilemnoase, adeseori aromatice și odorante. Tulpină culcată sau ascendentă, de cele mai multe ori 4-unghiulară. Frunze mici, întregi, liniare sau rotund-eliptice, lipsite de stipele, plane. Flori hermafrodite, neregulate, dispuse în verticile, reunite în spic scurt, rar. Caliciul persistent, ovat, cu 10-13 nervuri, bilabiat, labiul superior lat, îndepărtat, cu 3 dinți, cel inferior cu 2 dinți. Corolă cu tub cilindric, limbul bilabiat, labiul superior drept, emarginat, aproape plat, 4 stamine distante în partea superioară, dintre care 2 mai lungi și 2 mai scurte, deseori exerte, rar mai scurte, drepte, iar cele interioare pot fi concrescute. Ovar superior, 2 cârpele, 2 loje false. Fruct, nuculă glabră.

Thymus pseudolanuginosus Ronniger et Jalas (syn. T. lanuginosus hort.). Specie care înflorește vara. Flori foarte mici, roz-deschis, dispuse în axa frunzei. Frunze eliptice sau lat-eliptice, pînă la 6 mm lungime și 3 mm lățime, scurt-pețiolate, vîrf bont, pubescent. Specie gazonantă, tulpini culcate sau ascendente, mai mult sau mai puțin pubescente.

Thymus serpyllum L. Specie care înflorește vara-toamna. Flori purpurii sau roz și ciclam, rar albe (caliciul cilindric-campanulat cu 5 dinți, 3 superiori, scurți, 2 inferiori, lungi, tub floral scurt, pubescent, în exterior corola cu baza superioară ovată, emarginată, 4-unghiulară), așezate în verticile, grupate în capitule sau raceme, formînd covoare. Frunze mici, aromatice, liniare, eliptic-ovate sau rotunjite, plane, nedentate, pețiolate, opuse, pubescente. Plantă perenă, erbacee, la bază semilemnificată. Tulpină, 3-5 cm înălțime, ascendentă.

Thymus vulgaris L. Specie care înflorește vara-toamna, flori lila-roz, cîte 3-6, în verticil terminal sau în axa frunzei, deseori în spic. Frunze, liniare pînă la eliptice, scurt-pețiolate, cu marginea rulată, tomentoase pe partea inferioară, glabre pe cea superioară. Tulpină bogat ramificată, pînă la 30 cm înălțime, dreaptă, aromatică.

Intrare: Thymus (gen de plante)
Thymus (gen de plante)
gen de plante (I2.1)
  • Thymus
Intrare: Thymus pseudolanuginosus
Thymus pseudolanuginosus park  nomenclatura binară
compus
  • Thymus pseudolanuginosus
Intrare: Thymus serpyllum
Thymus serpyllum park  nomenclatura binară
compus
  • Thymus serpyllum
Intrare: Thymus vulgaris
Thymus vulgaris park  nomenclatura binară
compus
  • Thymus vulgaris