sorb² sn [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~uri / E: pvb sorbi] 1 (Pop) Vârtej de apă cu centrul adânc, foarte primejdios Si: (reg) sfor². 2 Loc unde apa unui râu dispare de la fața pământului, continuându-se printr-un curs subteran și care este caracteristic regiunilor carstice. 3 (În credințele populare; îs) ~ul pământului Centrul pământului. 4 (Îas) Marea care desparte lumea noastră de presupusa lume de dincolo de mormânt. 5 (Șîs ~ul mărilor) Vârtej mare în mijlocul mării în care se presupune că se strâng toate apele pământului. 6 (Șîs ~ul mărilor) Ființă supranaturală despre care se presupune că soarbe apele. 7 Vânt care se deplasează cu viteză, propagându-se sub formă de vârtej. 8 (Teh) Piesă metalică perforată sau prevăzută cu o sită, care se montează la extremitatea introdusă în lichid a țevii de aspirație a unei pompe, pentru a evita aspirarea corpurilor străine. 9 (Pex) Țeavă. 10 (Pex) Conductă aspiratoare. 11 Jgheab din împletituri de nuiele, care se montează la îngrăditurile bălților pentru a reține peștele. 12 (Reg) Iezer. 13-14 (Mun) Sorbire (1-2). 15 (Buc) Vas stricat Si: hârb (6).

sorb¹ sm [At: LB / Pl: ~i / E: ml sorbus] 1 (Șîc ~ de pădure, ~sălbatic) Arbore cu frunze crestate, din familia rozaceelor, cu flori albe și fructe cărnoase care crește la noi în zona pădurilor de stejar și al cărui lemn se folosește în strungărie Si: mărăcine, păducel, scorum, scoruș¹ (Sorbus torminalis). 2 (Bot; reg) Scoruș¹(Sorbus aucuparia). 3 (Bot; reg) Scoruș¹ (Sorbus domestica).

SCORUȘ, scoruși, s. m. Arbore din familia rozaceelor, cu frunze compuse, cu flori albe și cu fructe comestibile, brune sau galbene, cu lemnul foarte dens, dur și omogen, folosit în industria mobilelor (Sorbus domestica). ◊ Scoruș de munte (sau păsăresc) = arbore mic din familia rozaceelor, cu ramuri plecate, cu frunze imparipenate, cu flori albe și fructe de mărimea unui bob de mazăre, roșii și astringente la gust (Sorbus aucuparia). – Din scorușă (derivat regresiv).

SORB¹, sorbi, s. m. Arbore din familia rozaceelor înalt până la 15 m, cu frunze ovale, flori albe și fructe cărnoase, al cărui lemn se folosește la strungărie (Sorbus aria). – Lat. sorbus.

SORB², sorburi, s. n. 1. Vârtej de apă cu un ochi adânc la mijloc. ♦ Loc unde apa unui râu dispare de la suprafață, curgând în continuare printr-un curs subteran. 2. Vânt puternic care se propagă sub forma unui vârtej. 3. Piesă metalică perforată sau prevăzută cu sită care se montează la capătul introdus în lichid al conductei de aspirație a unei pompe pentru a împiedica pătrunderea în pompă a corpurilor străine, a impurităților; p. gener. țeavă, conductă aspiratoare. – Din sorbi (derivat regresiv).

SCORUȘ ~i m. Arbore înalt cu frunze lunguiețe, zimțate, cu flori albe și cu fructe mari, comestibile, cu lemnul dur, întrebuințat în industria mobilelor. /Din scorușă

SORB² ~i m. Arbore sau arbust cu frunze eliptice, cu flori albe și cu fructe globuloase, roșii, al cărui lemn are întrebuințare industrială. /<lat. sorbus

SORB¹ ~uri n. 1) Vârtej puternic (de vânt sau de apă). 2) Piesă prevăzută cu o sită, care se fixează la capătul unei țevi aspiratoare pentru a împiedica pătrunderea în interior a corpurilor străine. /v. a sorbi

scoruș s. m., pl. scoruși

sorb (arbore) s. m., pl. sorbi

sorb (vârtej de apă, vânt, piesă metalică) s. n., pl. sorburi

SORBUS L., SCORUȘ, fam. Rosaceae. Gen originar din emisfera nordică, cca 82 specii, arborași sau arbori. Frunze alterne, simple sau imparipenat-compuse, caduce. Flori hermafrodite, complete, mici, albe (pe tip 5, 15-20 stamine galbene, 2-5 cârpele), în corimbe umbeliforme, multiflore, terminale. Fruct, baciform roșu, maro, galben, alb sau verzui.

Sorbus aria (L.) Crantz. Specie care înflorește primăvara. Flori albe cu diametrul pînă la 20 mm (2 stile libere, cu peri moi, albi, catifelați), dispuse în corimbe ramificate, pînă la 10 cm diametru. Frunze simple, întregi, alungit-eliptice sau rotund-ovate, 12 cm lungime, dințat-serate, ascuțite sau obtuze, pe partea superioară verzi-închis, pe cea inferioară tomentoase. Arbore caduc, pînă la 15 m înălțime, scoarță gri-închis, coroană ovată, ramificată, densă, lujerii mai întîi tomentoși, apoi glabri, maro-închis. Fructe roșii-maro toamna, ovat globuloase.

Sorbus aucuparia L. Specie care înflorește primăvara. Flori albe, păroase, pînă la 1 cm diametru (3 stile pubescente la bază), dispuse în corimbe multiflore, cca 12 cm diametru, glabre. Frunze verzi pînă la 20 cm lungime, imparipenat-compuse, cu pînă la foliole nepețiolate, lanceolate, alungit-eliptice, acute, pînă la 5 cm lungime, mate, serate, pe partea superioară pubescente, pe cea inferioară cu peri moi, albi-catifelați. Mugurii tomentoși, necleioși. Mic arbore caduc, pînă la 15 m înălțime, cu ramuri pendente, lujeri pubescenți, scoarță lucioasă, netedă, gri-gălbuie. Fructe roșii-stacojii, lucioase, globuloase cu cîteva semințe (Pl. 68, fig. 380).

Sorbus domestica L. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori albe, pînă la 15 mm diametru, tomentoase (5 stile), cu numeroase flori, în corimbe pînă la 15 mm diametru. Frunze imparipenat-compuse cu pînă la 21 foliole alungit-eliptice, pînă la 8 cm lungime, lucioase, nepețiolate, serate. Mugurii glabrii, cleioși. Lujeri glabrii, lucioși. Arbore pînă la 20 m înălțime, cu ritidom gri-brăzdat și lujeri lucioși, glabrii. Fruct galben sau maro-închis.

Sorbus koehneana Schn. Specie care înflorește primăvara tîrziu. Frunze imparipenat-compuse cu pînă la 25 foliole, lunguiețe, lungi de cca 2,5 cm, serate, pe partea superioară verzi-proaspăt pe cea inferioară gri-verzi. Fructe globuloase, albe cu codiță roșie.

Sorbus prattii Koehne. Specie care înflorește primăvara. Fructe globuloase, albe, perlate, lucioase. Fruaze imparipenat-compuse, pînă la 29 foliole. Arbore 6-9 m înălțime, muguri brun-roșii, lăstarii tineri gri-purpurii.

Sorbus sargentiana Koehne. Specie care înflorește primăvara. Fructe roșii-stacojii în ciorchini mari, uișor penduli. Frunze pînă la 30 cm lungime, foliole pînă la 11, oblongi-lanceolate, lungi pînă la 13 cm. Arbore pînă la 9 m înălțime, cu ramuri aproape drepte.

Sorbus scalaris Koehne. Specie care înflorește primăvara. Fructe, 5-6 mm diametru, lucioase, roșii-aprins, în ciorchini mari. Frunze imparipenat-compuse, lungi pînă la 20 cm, pînă la 37 foliole, lungi. de cca 2.5 cm, lunguiețe. Arbore viguros, 6-9 m înălțime.

Sorbus torminalis (L.) Crantz. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori albe, cca 1,5 cm diametru (2 stile concrescute), așezate în corimbe ramificate pînă la 2 cm diametru cu peri albi, moi. Frunze cu pețiol pubescent, cca 4 cm lungime, simple, ovat-rotunde, verzi, la bază glabre, toamna galbene, lobii acuminați, serați, cei inferiori ajung pînă la jumătatea laminei sau chiar mai profund. Arbore, cca 15 m înălțime, cu scoarța la maturitate cu ritidom în formă de solzi, ușor detașabili, muguri glabri, verzi, lujeri lucioși. păroși, muchiați. Fruct aproape globulos, maro-închis-gălbui, alb-maculat.

SCORUȘ s. v. sorb.

SCORUȘ s. (BOT.; Sorbus aucuparia) (reg.) merișor, mersină, sorb, lemn-câinesc, lemn-pucios, pomul-ursului.

SORB s. v. scoruș.

SORB s. (TEHN.) crepină.

SORB s. (BOT.; Sorbus aria) (reg.) mărăcine, păducel, scoruș.

scoruș scorușe, s.n. (reg.) parte a bisericii (de obicei balcon) unde cântă corul.