SATURNIN, -Ă, saturnini, -e, adj. 1. (În sintagma) Vers saturnin = vers iambic (de șapte silabe) folosit în poezia latină arhaică; saturnian. 2. (Despre boli) Care este provocat de intoxicația cu plumb. 3. Care aparține planetei Saturn, care se referă la Saturn. – Din fr. saturnin.

saturnin¹, ~ă a [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~i, ~e / E: ns cf fr saturnien] 1 (Îs) Vers ~ Vers de tip iambic, caracteristic poeziei latine arhaice Si: saturnian (4). 2 (Rar) Care aparține planetei Saturn Si: saturnian (5). 3 Care se referă la Saturn Si: saturnian (6). 4 (Rar) Specific planetei Saturn Si: saturnian (7).

saturnin², ~ă a [At: DESCR. APE, 125/10 / Pl: ~i, ~e / E: fr saturnin] 1 (D. anumite boli) Care este provocat de intoxicația cu plumb. 2 Referitor la plumb. 3 Specific plumbului. 4 Provocat de plumb.

SATURNIN, -Ă, saturnini, -e, adj. 1. (În sintagma) Vers saturnin = vers iambic (de șapte silabe) întrebuințat în poezia latină arhaică; saturnian. 2. (Despre boli) Care este provocat de intoxicația cu plumb. – Din fr. saturnin.

SATURNIN¹, -Ă, saturnini, -e, adj. (În expr.) Colici saturnine = colici pricinuite de o intoxicație cu plumb.

SATURNIN², -Ă, saturnini, -e, adj. (În expr.) Vers saturnin = vers iambic de șapte silabe, întrebuințat în poezia latină arhaică.

SATURNIN¹, -Ă adj. Referitor la plumb, produs de plumb. ◊ Colici saturnine = colici pricinuite de o intoxicație cu plumb. [< fr. saturnin].

SATURNIN², -Ă adj. (Rar) Referitor la Saturn; saturnian. ◊ Vers saturnin = vers iambic de șapte silabe, întrebuințat în poezia latină arhaică. [Cf. fr. saturnien].

SATURNIN¹, -Ă adj. vers ~ = vers iambic de șapte silabe, în poezia latină arhaică. (după fr. saturnien)

SATURNIN², -Ă adj. 1. referitor la plumb. 2. (despre boli) provocat de plumb sau de compușii acestuia. (< fr., germ. saturnin)

SATURNIN ~ă (~i, ~e) (despre tulburări ale organismului) Care ține de saturnism; propriu saturnismului. Colici ~e. /<fr. saturnin

* saturnín, -ă adj. (d. numele zeuluĭ Saturn, adică „vechĭ”, pin aluzie la domnia luĭ Saturn, anterioară luĭ Joĭe). Proz. Metr. 1) Vers saturnin, un fel de vechĭ vers latin compus din treĭ ĭambĭ și o silabă lungă plus doŭă troheĭe și un spondeŭ (ca: dabúnt malúm Metélli Naevió poétae); 2) (d. numele planeteĭ Saturn, aplicat de alchimiștĭ plumbuluĭ). Med. De plumb, al plumbuluĭ. Otrăvire saturnină, otrăvire cu plumb, cum li se întîmplă lucrătorilor care lucrează cu plumb (d. ex., cu literele tipografice).

saturnin (referitor la Saturn; la plumb; la versuri) adj. m., pl. saturnini; f. saturnină, pl. saturnine

saturnin (referitor la Saturn, referitor la plumb) adj. m., pl. saturnini; f. saturnină, pl. saturnine

saturnin (referitor la saturn, referitor la plumb) adj. m., pl. saturnini; f. sg. saturnină, pl. saturnine

SATURNIN (de la Saturn, zeul timpului la romani; după unii cercetători de la orașul Saturnia) Vers saturnin, caracteristic vechii poezii latine. Părerile asupra metrului folosit în acest vers sînt împărțite, unii învățați susținînd că acesta se baza pe cantitate, alții, pe accent. După Vergilius și Titus Livius, saturninul, asemănător cu acele versuri cîntate de soldați în triumfuri, era lipsit de artă el neavînd altă măsură decît aceea a cîntecului.

Saturnina, denumire purtată de Iuno, în calitate de fiică a lui Saturnus.