orion sn [At: DN³ / P: ~ri-on / E: lat Orion] (Ast) Constelație între emisfera boreală și cea australă, situată deasupra ecuatorului.

*ORION sbst. 💫 Frumoasă constelație așezată jumătate în emisfera boreală, jumătate în cea australă și în care se află două stele foarte luminoase, Betelgeuse și Rigel; din ea fac parte constelațiunile pe care țăranul român le numește „rarița”, „spițelnicul^”, „trisfetitele” și „secerea” (🖼 3462) [fr.].

ORION s.n. (Astr.) Constelație între emisfera boreală și cea australă, situată deasupra ecuatorului. [Pron. -ri-on. / < lat. Orion – vestit vînător omorît de Diana și așezat apoi pe cer ca constelație].

Orion m. 1. Mit. uriaș și vânător iubit de Aurora și ucis de Diana; 2. una din cele mai strălucitoare constelațiuni de pe cer, vizibilă în serile de iarnă.

Orion (constelație) (desp. -ri-on) s. propriu n.

Orion (constelație) (-ri-on) s. propriu n.

Orion s. pr. n. (sil. -ri-on)

Orion, gigant care se îndeletnicea cu vînătoarea. Chemat de Oenopion, tatăl Meropei, să stîrpească fiarele care-i bîntuiau țara, Orion s-a îndrăgostit de fiica acestuia, pe care a încercat s-o necinstească. Drept pedeapsă Oenopion l-a lipsit de vedere. Atunci Orion s-a dus în insula Lemnos, la fierăria lui Hephaestus. Acesta i-a dat un copil ca să-l călăuzească spre soare-răsare: așa arătase oracolul că trebuie să facă pentru ca să se vindece. Orion a făcut întocmai și și-a recăpătat vederea. El s-a îndrăgostit însă din nou, de data aceasta de însăși zeița Artemis, și dragostea aceasta i-a atras moartea. După o versiune a fost ucis de Apollo, fratele zeiței, pentru cutezanța lui, după o alta de însăși cruda fecioară. După moarte, Orion a fost transformat într-o constelație.

ORION 1. (În mitologia greacă) Vânător de statură gigantică, de o rară frumusețe, fiul lui Poseidon (sau al regelui Hyrieus din Beoția). Îndrăgostit de zeița Artemis, a fost ucis de aceasta (sau de fratele ei Apolo) și transformat într-o constelație. 2. Constelație situată în regiunea ecuatorului ceresc. Conține șapte stele principale, dintre care patru (Bételgeuse – prima stea căreia i s-a putut măsura diametrul, Bellatrix, Rigel și Saïph) formează un patrulater, iar celelalte trei (Mintako, Alnilam, Alnitak) sunt dispuse în interiorul lui. Vizibilă în România în timpul iernii; este ușor de recunoscut și cea mai frumoasă constelație de pe cer. Cuprinde o nebuloasă obscură („Capul de cal”).