ORION 1. (În mitologia greacă) Vânător de statură gigantică, de o rară frumusețe, fiul lui Poseidon (sau al regelui Hyrieus din Beoția). Îndrăgostit de zeița Artemis, a fost ucis de aceasta (sau de fratele ei Apolo) și transformat într-o constelație. 2. Constelație situată în regiunea ecuatorului ceresc. Conține șapte stele principale, dintre care patru (Bételgeuse – prima stea căreia i s-a putut măsura diametrul, Bellatrix, Rigel și Saïph) formează un patrulater, iar celelalte trei (Mintako, Alnilam, Alnitak) sunt dispuse în interiorul lui. Vizibilă în România în timpul iernii; este ușor de recunoscut și cea mai frumoasă constelație de pe cer. Cuprinde o nebuloasă obscură („Capul de cal”).