MANILA s. f. sg. (Cu sens colectiv) Fibre textile obținute din frunzele unei specii de cînepă (din Filipine), folosite la fabricarea sforii, a unor pînzeturi etc. Manilla brută sau pieptănată. NICA, L. VAM. 149. Între fibrele naturale au rămas numai. . . manila, sisalul, cocosul. IONESCU-MUSCEL, FIL. 11. Sfoară de manila. - Scris și: manilla. – De la n. pr. Manila.

manila sfs [At: NICA, L. VAM. 149 / S și: mantila / E: Manila] Fibre textile obținute din frunzele unei specii de cânepă din Filipine, folosite la fabricarea sforii, a unor pânzeturi etc.

MANÍLA s. f. Fibră textilă extrasă din frunzele unei specii de plante (care crește în insulele Oceanului Pacific și ale Oceanului Indian), folosită la fabricarea sforii și a unor pînzeturi aspre și rezistente.

MANÍLA s.f. Fibră textilă care se extrage din frunzele unei specii de cânepă exotică. [< it. manilla, cf. sp. manilla < Manilla, capitala Filipinelor].

MANÍLA s. f. fibră textilă din frunzele unei specii de cânepă exotică. (< sp. manilla)

MANÍLA f. Fibră textilă obținută din frunzele unei plante exotice, din care se fac frânghii, plase de pescuit și unele pânzeturi rezistente. /<sp. manilla

Manila f. oraș în Oceania: 350.000 loc., cap. insulelor Filipine. Țigări, pălării.

*Maníla (oraș) s. propriu f., g.-d. Manílei

maníla (fibră textilă) s. f., g.-d. art. manílei

maníla s. f., g.-d. art. manílei

MANILA 1. Golf al Mării Chinei de Sud, pe coasta de SV a ins. Luzon; 1.994 km²; circumferința: 193 km; ad. max.: 40 m. Adăpostește orașul cu același nume. La întrarea în golf se află ins. Corregidor. 2. Capitala Republicii Filipine, situată în SV ins. Luzon, pe râul Pasig, port la golful cu același nume, prin care se efectuează 80% din importurile și 1/3 din exporturile țării; 1,6 mil. loc. (1995). Important nod de comunicații. Aeroport. Pr. centru politic, financiar-bancar, comercial, industrial, cultural și de învățământ al țării. Ind. metalurgiei neferoase (aluminiu); șantiere navale; ind. constr. de mașini (automobile), de prelucr. a petrolului și lemnului, chimică, textilă (cânepă) și alim. (zahăr, ulei, conserve de pește, decorticarea orezului). Fabrici de ciment, hârtie, cauciuc, încălțăminte și țigarete. 13 universități (cea mai veche, Santo Thomás, 1611). Monumente din epoca colonială spaniolă: fragmente ale zidurilor (intramuros) de fortificație (1582), bisericile San Augustin (1599-1606, restaurată în 1875) și San Sebastián (1890, în stil neogotic), catedrală (1751) ș.a. Teatre, muzee. Localitatea a fost întemeiată în 1571 de Migul López de Legaspi, devenind capitala coloniei spaniole. Ocupată de englezi (1762-1764), a fost cucerită și stăpânită succesiv de S.U.A. (1898-1942), Japonia (1942-1945). Cap. a Rep. Filipine (1946-1948 și din 1976). La 8 sept. 1954, la M. a fost semnat Pactul de înființare a Organizației Tratatului Asiei de Sud-Est (A.S.E.A.N.).

Mănilă v. Manuel IV 8.