3 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Malaca f. mare peninsulă la. S. de Indo-China.

malac, ~ă smf [At: (a. 1812) DOC. EC. 70 / V: (reg) măl~, moloc / Pl: ~aci, ~ace / E: bg малак] 1 Pui de bivoliță Si: bivolaș, (reg) turmac. 2 (Dep) Om mare și leneș.

MALÁC, -Ă, malaci, -ce, s. m. și f. Pui al bivoliței. ♦ Epitet depreciativ pentru un om gras, greoi și leneș. – Din bg. malak.

MALÁC, -Ă, malaci, -ce, s. m. și f. Pui al bivoliței. ♦ Epitet depreciativ pentru un om gras, greoi și leneș. – Din bg. malak.

MALÁC, malaci, s. m. Pui de bivol; vițelul bivoliței. Numai cît pomenise samsarii, de măsline, și cel leșinat se puse a suge cu buzele ca un malac. ALECSANDRI, T. 48. Acsenti a cumpărat... trei bivolițe cu malacii mici. IONESCU, M. 558. ♦ Fig. (Depreciativ) Om gras; p. ext. nătărău, prost. – Variantă: mălác (STĂNOIU, C. I. 99) s. m.

MALÁC ~ci m. 1) Pui de bivol. 2) derp. rar Om gras și greoi. /<bulg. malak

malac m. vițel de bivol. [Cf. gr. mod. MALAKÓS, moale, plăpând].

malác m. (vgr. malakós, moale, delicat, de unde și bg. malak, malac. Cp. și cu ung. malac, purcel). Turmac, vițel de bivol.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

malácă s. f., g.-d. art. malácei; pl. maláce

malácă s. f., g.-d. art. malácei; pl. maláce


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MALÁC s. (ZOOL.) (reg.) bivolaș, turmac.

MALAC s. (ZOOL.) (reg.) bivolaș, turmac.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

malác (maláci), s. m. – Bivol mic. Ngr. δαμαλάϰι „juncan”, din δαμάλι „vițel”, cf. bg. malak. Der. din gr. μαλαϰός „fraged, tînăr” (Cihac, II, 672; Berneker, II, 11; Tiktin) sau din bg., pusă în legătură cu sl. malŭ „mic” (Tiktin; Candrea) pare mai puțin probabilă.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

malac, -ă, malaci, -e s. m., s. f., adj. (om) corpolent / masiv / zdravăn.

Intrare: Malaca
Malaca
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: malacă
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mala
  • malaca
plural
  • malace
  • malacele
genitiv-dativ singular
  • malace
  • malacei
plural
  • malace
  • malacelor
vocativ singular
plural
Intrare: Mălăcă
Mălăcă nume propriu
nume propriu (I3)
  • Mălăcă