HANSĂ, hanse, s. f. Asociație, companie comercială occidentală în Evul Mediu. – Din germ. Hansa, fr. hanse.

hansă¹ sf [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~se / E: fr hanse, ger Hansa] Asociație comercială occidentală în Evul Mediu.

hânsă³ sf [At: PAȘCA, GL. / Pl: ~se / E: nct] (Reg) Parte dintr-un întreg.

hânsă² sf [At: DA / Pl: ~se / E: ns cf mg honn „acasă”] (Reg) 1 Dor. 2 Nostalgie.

hânsă¹ sf [At: DA ms / Pl: ~se / E: nct] (Reg) Ploaie scurtă, la intervale dese.

HANSĂ, hanse, s. f. Asociație, companie comercială occidentală în evul mediu. – Din germ. Hansa, fr. hanse.

HANSĂ s.f. (Ist.) Asociație, companie comercială din evul mediu. [< germ. Hansa, cf. fr. hanse].

HANSĂ s. f. asociație, companie comercială din evul mediu. (< germ. Hansa, fr. hanse)

*hánsă f., pl. e (fr. hanse, d. vgerm. hansa, ngerm. hanse. V. hînsă. Confederațiunea comercială a orașelor germane Hamburg, Lübeck și Brema în evu mediŭ.

hînsă f., pl. e (vsl. *honsa, pradă, tîlhărie, d. germ. hanse. V. hansă). Trans. Buc. O hînsă de ploaĭe, o bură de ploaĭe, o ploaĭe scurtă. O hînsă de casă, un dor de casă, o nostalgie (Dac. 3, 705).

Hansa (uniune medievală) s. propriu f., g.-d. Hansei

*Hansa (uniune medievală) s. propriu f., g.-d. Hansei

hansă (corporație) s. f., g.-d. art. hansei; pl. hanse

hansă (corporație) s. f., g.-d. art. hansei; pl. hanse

hansă s. f., g.-d. art. hansei; pl. hanse

hânsă², s.f. (reg.) dor, nostalgie.

hânsă¹, s.f. (reg.) ploaie scurtă, la intervale.

hânsă, hânse, s.f. – Grup de oi despărțite de turmă (Morariu, 1937: 146). – Et. nec. (MDA).

hânsă, -e, s.f. – Grup de oi despărțite de turmă (Morariu 1937: 146). – Et. nec. (MDA).

HANSA, uniune comercială și politică a orașelor de pe litoralul mărilor Baltică și Nordului. Inițial, h. a fost o asociație a negustorilor germani, care s-a născut prin fundarea, la Lübeck (1158), a „Comunității negustorilor germani sezonieri din Gotland”. În sec. 13, h. din Londra și Hamburg, care obținuseră în 1267, din partea regelui Hneric III al Angliei, dreptul de a se constitui în asociații, au fuzionat cu h. din Colonia (Köln) (1281), formând h. teutonă. Treptat, au fost atrase și alte orașe-porturi, devenind (1350) o uniune, care, din 1356, avea o dietă. În sec. 15, cuprindea c. 160 de orașe și avea antrepozite comerciale la Londra, Bruges, Bergen, Novgorod ș.a. Ca urmare a deplasării căilor comerciale maritime ale lumii din M. Baltică spre M. Mediterană și Oc. Atlantic, h. și-a pierdut importanța și s-a destrămat.