3 intrări

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GENEZĂ, geneze, s. f. Proces de naștere și de formare a unei ființe sau a unui lucru; naștere, origine. ♦ Ansamblu de fapte, de împrejurări, de elemente care au concurat la formarea unui lucru. Geneza unui roman. ♦ Prima carte a „Vechiului Testament” și prima dintre cele cinci cărți care alcătuiesc Biblia ebraică (Tora). – Din fr. genèse.

gene sf [At: ODOBESCU, S. III, 624 / Pl: ~ze / E: fr genèse] 1 Proces de naștere și de formare a unei ființe sau a unui lucru Si: naștere, origine. 2 Ansamblu de fapte, de împrejurări, de elemente care au concurat la formarea unui lucru. 3 Prima carte a Bibliei.

GENÉZĂ, geneze, s. f. Proces de naștere și de formare a unei ființe sau a unui lucru; naștere, origine. ♦ Ansamblu de fapte, de împrejurări, de elemente care au concurat la formarea unui lucru. Geneza unui roman. ♦ Prima carte a Bibliei. – Din fr. genèse.

GENÉZĂ, geneze, s. f. Procesul formării și al nașterii unei ființe sau a unui lucru; origine. Geneza omului.Laplace și Newton au dat putința unei explicări a genezei lumilor. MARINESCU, P. A. 33. ♦ Fig. (În legătură cu activitatea spirituală sau artistică) Apariție, creație. Geneza și rostul studielor și publicării ce am întreprins a face în străinătate... mă ținu pînă la un oarecare punt cu mintea, dar nicidecum cu inima, departe de țeară și de institutele ei culturale. ODOBESCU, S. III 624. ♦ (Teol.) Prima carte a Bibliei; cartea facerii.

GENÉZĂ s.f. 1. Proces de apariție a unei ființe sau a unui lucru; naștere, origine. ♦ (Fig.) Apariție, creație. 2. Prima carte a Bibliei. [< fr. genèse, cf. lat., gr. genesis].

GENÉZĂ1 s. f. 1. proces de apariție a unei ființe, a unui lucru sau fenomen; naștere, origine. 2. (fig.) apariție, creație. 3. prima carte a Bibliei. (< fr. genèse, gr. genesis)

GENO- /GENEA- /GENEZIO-, -GÉN, -GENÉZĂ, -GENEZÍE, -GENÍE elem. „care produce, care ia naștere”; „specie, gen, fel”, „familie, neam”. (< fr. géno-, généa-, génésio-, -gène, -genèse, -génésie, -génie, cf. gr. genos, genesis)

GENÉZĂ ~e f. Proces de naștere și de dezvoltare a unui lucru sau a unei ființe. /<fr. genese, lat., gr. genesis

geneză f. 1. formațiune, producțiune; 2. numele primei cărți a Bibliei.

*genéză f., pl. e (vgr. génesis. V. gen). Naștere, formațiune, producere. Sistemă cozmogonică. Prima carte a Pentateuculuĭ luĭ Moĭse și a întregiĭ Bibliĭ, unde se vorbește de originea lumiĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Genéza (carte a Bibliei) s. propriu f., g.-d. Genézei

genéză (naștere, formare) s. f., g.-d. art. genézei; pl. genéze

genéză s. f., g.-d. art. genézei; pl. genéze


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GENÉZĂ s. 1. v. origine. 2. (BIS.) creație, facere, (înv.) naștere, rodină, roditură, tvorenie. (Cartea ~ei, în Biblie.)

GENÉZĂ s. v. apariție, ivire.

GENE s. 1. origine, (livr.) matrice. (~ unui fenomen.) 2. (BIS.) creație, facere, (înv.) naștere, rodină, roditură, tvorenie. (Cartea ~, în Biblie.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

-GENEZĂ „naștere, procreație, origine”. ◊ gr. genesis „naștere, producere, procreație” > fr. -genèse, engl. id., germ. id. > rom. -geneză.

arată toate definițiile

Intrare: Geneza
Geneza
substantiv propriu (SP001FS)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Geneza
plural
genitiv-dativ singular
  • Genezei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: geneză (subst.)
geneză1 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gene
  • geneza
plural
  • geneze
  • genezele
genitiv-dativ singular
  • geneze
  • genezei
plural
  • geneze
  • genezelor
vocativ singular
plural
Intrare: geneză (suf.)
geneză (suf.)
sufix (I7-S)
  • gene

geneză (subst.)

  • 1. Proces de naștere și de formare a unei ființe sau a unui lucru.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: naștere origine attach_file 2 exemple
    exemple
    • Geneza omului.
      surse: DLRLC
    • Laplace și Newton au dat putința unei explicări a genezei lumilor. MARINESCU, P. A. 33.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Ansamblu de fapte, de împrejurări, de elemente care au concurat la formarea unui lucru.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: apariție creație ivire attach_file 2 exemple
      exemple
      • Geneza unui roman.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Geneza și rostul studielor și publicării ce am întreprins a face în străinătate... mă ținu pînă la un oarecare punt cu mintea, dar nicidecum cu inima, departe de țeară și de institutele ei culturale. ODOBESCU, S. III 624.
        surse: DLRLC
    • 1.2. (numai) singular articulat Prima carte a „Vechiului Testament” și prima dintre cele cinci cărți care alcătuiesc Biblia ebraică (Tora).
      surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie: