3 intrări

19 definiții

din care

Explicative DEX

Gruia f. vamă în jud. Mehedinți și mic port pe Dunăre.

GRUIE, gruie, s. f. 1. Macara folosită la bordul navelor pentru ridicarea unor elemente ale navei (bărci, ancore, scări de bord etc.). 2. Suport mobil care poartă camera de luat vederi și pe operator, pentru înregistrarea unor imagini în mișcare. – Din fr. grue.

GRUIE, gruie, s. f. 1. Macara folosită la bordul navelor pentru ridicarea unor elemente ale navei (bărci, ancore, scări de bord etc.). 2. Suport mobil care poartă camera de luat vederi și pe operator, pentru înregistrarea unor imagini în mișcare. – Din fr. grue.

gruie1 sf [At: LTR / S și: grue / Pl: ~ / E: fr grue] 1 Macara folosită la bordul navelor pentru ridicarea unor elemente ale navei (bărci, ancore, scări de bord etc.). 2 Suport mobil care poartă camera de luat vederi și pe operator, pentru înregistrarea unor imagini în mișcare.

GRUIE1, grui și gruie, s. f. (Franțuzism) Macara. Departe, pe cheiuri, gigantice clădiri, coșuri înalte, silozuri, antrepozite, gruie și elevatoare... apăreau confuz prin ceață. BART, S. M. 95. ◊ Gruie de ancoră = macara care servește la ridicarea ancorei pe puntea vasului. Gruie pentru bărci = macara care servește la ridicarea și la scoborîrea bărcilor unui vas.

GRUIE2, gruie, s. f. (Rar) Cocor. Pleacă departe compania a treia, Pleacă și gruiele sub naltul cerului. BENIUC, V. 76.

GRUIE, gruie, s. f. (Reg.) Cocor. – Lat. grus, gruis.

GRUI s.n. v. gruie.

GRUIE s.f. (Mar.) Macara întrebuințată la încărcarea și descărcarea vapoarelor. [Pl. invar., var. grui s.n. / < fr., it. grue].

GRUIE s. f. 1. macara la încărcarea și descărcarea navelor. 2. (cinem.) suport mobil care poartă camera de luat vederi și pe operator, pentru înregistrarea unor imagini în mișcare. (< fr. grue)

GRUIE ~ f. rar 1) Dispozitiv construit pe principiul scripeților, folosit pentru ridicarea și deplasarea (pe distanțe scurte) a obiectelor grele; macara. 2) Dispozitiv, la bordul unor nave, pentru ridicat greutăți mari (de până la câteva tone). /<fr. grue

2) *gruĭ n., pl. urĭ saŭ e (fr. grue, „cocor” și „elevator”. V. craĭnic 2). Dun. Mar. Elevator.

Ortografice DOOM

+gruie (macara; suport pentru fotografiat) s. f., g.-d. art. gruiei; pl. gruie

gruie (cocor) s. f., art. gruia, g.-d. art. gruiei; pl. gruie

gruie (macara, cocor) s. f. (sil. -ie), art. gruia, g.-d. art. gruiei; pl. gruie

Enciclopedice

GRUIA, com. în jud. Mehedinți, pe Dunăre; 3.450 loc. (1995). Expl. de argilă. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1834-1837), în satul G.

Sinonime

GRUIE s. (MAR.) macara, muflă.

GRUIE s. v. cocor.

GRUIE s. (MAR.) macara, muflă.

gruie s. v. COCOR.

Intrare: Gruia
Gruia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: gruie (cocor)
gruie1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F129)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gruie
  • gruia
plural
  • gruie
  • gruiele
genitiv-dativ singular
  • gruie
  • gruiei
plural
  • gruie
  • gruielor
vocativ singular
plural
Intrare: gruie (macara)
gruie1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F129)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gruie
  • gruia
plural
  • gruie
  • gruiele
genitiv-dativ singular
  • gruie
  • gruiei
plural
  • gruie
  • gruielor
vocativ singular
plural
gruie2 (pl. -i) substantiv feminin
  • silabație: gru-ie info
substantiv feminin (F130)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gruie
  • gruia
plural
  • grui
  • gruile
genitiv-dativ singular
  • grui
  • gruii
plural
  • grui
  • gruilor
vocativ singular
plural
grui2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N67)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • grui
  • gruiul
  • gruiu‑
plural
  • gruiuri
  • gruiurile
genitiv-dativ singular
  • grui
  • gruiului
plural
  • gruiuri
  • gruiurilor
vocativ singular
plural
grui3 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N65)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • grui
  • gruiul
  • gruiu‑
plural
  • gruie
  • gruiele
genitiv-dativ singular
  • grui
  • gruiului
plural
  • gruie
  • gruielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gruie, gruiesubstantiv feminin

  • 1. rar regional Cocor. DLRLC DLRM
    sinonime: cocor
    • format_quote Pleacă departe compania a treia, Pleacă și gruiele sub naltul cerului. BENIUC, V. 76. DLRLC
etimologie:

gruie, gruiesubstantiv feminin

  • 1. Macara folosită la bordul navelor pentru ridicarea unor elemente ale navei (bărci, ancore, scări de bord etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: muflă
    • format_quote Departe, pe cheiuri, gigantice clădiri, coșuri înalte, silozuri, antrepozite, gruie și elevatoare... apăreau confuz prin ceață. BART, S. M. 95. DLRLC
    • 1.1. Gruie de ancoră = macara care servește la ridicarea ancorei pe puntea vasului. DLRLC
    • 1.2. Gruie pentru bărci = macara care servește la ridicarea și la scoborârea bărcilor unui vas. DLRLC
  • 2. Dispozitiv construit pe principiul scripeților, folosit pentru ridicarea și deplasarea (pe distanțe scurte) a obiectelor grele. NODEX
    sinonime: macara
  • 3. Suport mobil care poartă camera de luat vederi și pe operator, pentru înregistrarea unor imagini în mișcare. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.