3 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Gruia f. vamă în jud. Mehedinți și mic port pe Dunăre.

GRÚIE, gruie, s. f. 1. Macara folosită la bordul navelor pentru ridicarea unor elemente ale navei (bărci, ancore, scări de bord etc.). 2. Suport mobil care poartă camera de luat vederi și pe operator, pentru înregistrarea unor imagini în mișcare. – Din fr. grue.

GRÚIE, gruie, s. f. 1. Macara folosită la bordul navelor pentru ridicarea unor elemente ale navei (bărci, ancore, scări de bord etc.). 2. Suport mobil care poartă camera de luat vederi și pe operator, pentru înregistrarea unor imagini în mișcare. – Din fr. grue.

gruie1 sf [At: LTR / S și: grue / Pl: ~ / E: fr grue] 1 Macara folosită la bordul navelor pentru ridicarea unor elemente ale navei (bărci, ancore, scări de bord etc.). 2 Suport mobil care poartă camera de luat vederi și pe operator, pentru înregistrarea unor imagini în mișcare.

GRÚIE2, gruie, s. f. (Rar) Cocor. Pleacă departe compania a treia, Pleacă și gruiele sub naltul cerului. BENIUC, V. 76.

GRÚIE1, grui și gruie, s. f. (Franțuzism) Macara. Departe, pe cheiuri, gigantice clădiri, coșuri înalte, silozuri, antrepozite, gruie și elevatoare... apăreau confuz prin ceață. BART, S. M. 95. ◊ Gruie de ancoră = macara care servește la ridicarea ancorei pe puntea vasului. Gruie pentru bărci = macara care servește la ridicarea și la scoborîrea bărcilor unui vas.

GRÚIE, gruie, s. f. (Reg.) Cocor. – Lat. grus, gruis.

GRÚIE s.f. (Mar.) Macara întrebuințată la încărcarea și descărcarea vapoarelor. [Pl. invar., var. grui s.n. / < fr., it. grue].

GRÚIE s. f. 1. macara la încărcarea și descărcarea navelor. 2. (cinem.) suport mobil care poartă camera de luat vederi și pe operator, pentru înregistrarea unor imagini în mișcare. (< fr. grue)

GRÚIE ~ f. rar 1) Dispozitiv construit pe principiul scripeților, folosit pentru ridicarea și deplasarea (pe distanțe scurte) a obiectelor grele; macara. 2) Dispozitiv, la bordul unor nave, pentru ridicat greutăți mari (de până la câteva tone). /<fr. grue

2) *gruĭ n., pl. urĭ saŭ e (fr. grue, „cocor” și „elevator”. V. craĭnic 2). Dun. Mar. Elevator.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

grúie (cocor) s. f., art. grúia, g.-d. art. grúiei; pl. grúie

grúie (macara, cocor) s. f. (sil. -ie), art. grúia, g.-d. art. grúiei; pl. grúie


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GRÚIE s. (MAR.) macara, muflă.

GRUIE s. (MAR.) macara, muflă.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

GRUIA, com. în jud. Mehedinți, pe Dunăre; 3.450 loc. (1995). Expl. de argilă. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1834-1837), în satul G.

Intrare: Gruia
Gruia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: gruie (cocor)
gruie1 (pl. -e) substantiv feminin
  • silabație: gru-ie
substantiv feminin (F129)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gruie
  • gruia
plural
  • gruie
  • gruiele
genitiv-dativ singular
  • gruie
  • gruiei
plural
  • gruie
  • gruielor
vocativ singular
plural
Intrare: gruie (macara)
gruie1 (pl. -e) substantiv feminin
  • silabație: gru-ie
substantiv feminin (F129)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gruie
  • gruia
plural
  • gruie
  • gruiele
genitiv-dativ singular
  • gruie
  • gruiei
plural
  • gruie
  • gruielor
vocativ singular
plural
gruie2 (pl. -i) substantiv feminin
  • silabație: gru-ie
substantiv feminin (F130)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gruie
  • gruia
plural
  • grui
  • gruile
genitiv-dativ singular
  • grui
  • gruii
plural
  • grui
  • gruilor
vocativ singular
plural
grui2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N67)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • grui
  • gruiul
  • gruiu‑
plural
  • gruiuri
  • gruiurile
genitiv-dativ singular
  • grui
  • gruiului
plural
  • gruiuri
  • gruiurilor
vocativ singular
plural
grui3 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N65)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • grui
  • gruiul
  • gruiu‑
plural
  • gruie
  • gruiele
genitiv-dativ singular
  • grui
  • gruiului
plural
  • gruie
  • gruielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gruie (cocor)

  • surse: DLRLC DLRM un exemplu
    exemple
    • Pleacă departe compania a treia, Pleacă și gruiele sub naltul cerului. BENIUC, V. 76.
      surse: DLRLC

etimologie:

gruie (macara) grui (2)

  • 1. Macara folosită la bordul navelor pentru ridicarea unor elemente ale navei (bărci, ancore, scări de bord etc.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: muflă un exemplu
    exemple
    • Departe, pe cheiuri, gigantice clădiri, coșuri înalte, silozuri, antrepozite, gruie și elevatoare... apăreau confuz prin ceață. BART, S. M. 95.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Gruie de ancoră = macara care servește la ridicarea ancorei pe puntea vasului.
      surse: DLRLC
    • 1.2. Gruie pentru bărci = macara care servește la ridicarea și la scoborârea bărcilor unui vas.
      surse: DLRLC
  • 2. Dispozitiv construit pe principiul scripeților, folosit pentru ridicarea și deplasarea (pe distanțe scurte) a obiectelor grele.
    surse: NODEX sinonime: macara
  • 3. Suport mobil care poartă camera de luat vederi și pe operator, pentru înregistrarea unor imagini în mișcare.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: