3 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

épure, V. ĭepure.

epu sf [At: DEX / Pl: ~re / E: fr épure] 1 Desen liniar care reprezintă în proiecții diferitele părți ale unei mașini, ale unei case etc. 2 Reprezentare grafică precisă în scopul rezolvării unei probleme cu ajutorul unei construcții geometrice. 3 Diagramă.

EPÚRĂ, epure, s. f. Desen liniar care reprezintă în proiecții diferitele părți ale unei mașini, ale unei case etc. ♦ Reprezentare grafică precisă în scopul rezolvării unei probleme cu ajutorul construcțiilor geometrice. ♦ Diagramă. – Din fr. épure.

EPÚRĂ, epure, s. f. Desen liniar care reprezintă în proiecții diferitele părți ale unei mașini, ale unei case etc. ♦ Reprezentare grafică precisă în scopul rezolvării unei probleme cu ajutorul construcțiilor geometrice. ♦ Diagramă. – Din fr. épure.

EPÚRĂ, epure, s. f. (Geom.) Desen liniar care reprezintă în proiecții diferitele părți ale unei mașini, ale unei case etc. ♦ Reprezentare grafică precisă în scopul rezolvării unei probleme cu ajutorul construcțiilor geometrice. ♦ Diagramă.

EPÚRĂ s.f. Reprezentare la scară, prin linii geometrice, a unui obiect oarecare. ♦ Desen realizat după o schiță. [< fr. épure].

EPÚRĂ s. f. desen liniar care reprezintă la scară, pe unul sau mai multe planuri, proiecțiile diferitelor părți ale unei figuri cu trei dimensiuni. (< fr. épure)

*epúră f., pl. e (fr. épure, d. épurer, a epura). Desemn în mare al unuĭ edificiŭ, al uneĭ mașinĭ executat pe un zid orĭ pe sol. Desemn terminat, în opoz. cu crochiŭ.

ĭépure m. (lat. lĕpus, léporis, mrom. lĭépure, it. lepre, fr. lièvre, sp. liebre, pg. lebre). Un animal rozător erbivor cu urechile lungĭ, fricos și ĭute la fugă. Fig. Om fricos. A te linge ĭepuriĭ, a-țĭ fi foarte frig, a fi înghețat, așa în cît nicĭ ĭepuriĭ nu se maĭ tem de tine. – Vechĭ scris și epure. V. mosc 2.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

epúră s. f., g.-d. art. epúrei; pl. epúre

epúră s. f., g.-d. art. epúrei; pl. epúre


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

EPÚRĂ (< fr.) s. f. Desen liniar reprezentând proiecțiile ortogonale ale unei piese pe două sau trei plane ortogonale, aduse ulterior la coplanaritate prin rabatarea cu 90° a două dintre ele.

Epur/an, -ar, -e v. Iepure.

Intrare: Epure
Epure nume propriu
nume propriu (I3)
  • Epure
Intrare: epure
epure
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: epură
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epu
  • epura
plural
  • epure
  • epurele
genitiv-dativ singular
  • epure
  • epurei
plural
  • epure
  • epurelor
vocativ singular
plural