9 definiții pentru Ccontrareforma Contrareformă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONTRAREFÓRMĂ s. f. Mișcare inițiată împotriva Reformei în sec. XVI de Biserica catolică și sprijinită de unele monarhii din Europa Occidentală și Centrală. – Din fr. contre-réforme.

contrarefórmă sf [At: DA ms / Pl: ~me / E: fr contre-réforme] Mișcare inițiată în sec. al XVI-lea de către Biserica catolică împotriva Reformei și a reformaților.

CONTRAREFÓRMĂ, contrareforme, s. f. Mișcare inițiată în sec. XVI de Biserica catolică împotriva reformaților și a reformei religioase. – Din fr. contre-réforme.

CONTRAREFÓRMĂ s. f. Mișcare sîngeroasă, de opresiune, întreprinsă în secolul al XVI-lea de biserica catolică împotriva reformaților și a reformei, pentru restabilirea autorității bisericii catolice.

CONTRAREFÓRMĂ, contrareforme, s. f. Acțiune sângeroasă întreprinsă în sec. XVI de biserica catolică împotriva reformaților și a reformei religioase. – Fr. contre-réforme.

CONTRAREFÓRMĂ s.f. Mișcare de opresiune sângeroasă întreprinsă în sec. XVI de biserica catolică împotriva Reformei și partizanilor acesteia. [Cf. fr. contre-réforme].

CONTRAREFÓRMĂ s. f. mișcare de opresiune sângeroasă întreprinsă în sec. XVI de biserica catolică împotriva Reformei. (< fr. contre-réforme)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

contrarefórmă s. f. → reformă

!Contrarefórma (mișcare religioasă) s. propriu f., neart. Contrarefórmă, g.-d. Contrarefórmei

Intrare: Ccontrareforma
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Contrareformă
  • Contrareforma
plural
genitiv-dativ singular
  • Contrareforme
  • Contrareformei
plural
vocativ singular
plural

Ccontrareforma Contrareformă

  • 1. Mișcare inițiată împotriva Reformei în secolul XVI de Biserica catolică și sprijinită de unele monarhii din Europa Occidentală și Centrală.
    surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie: