CONTRAREFORMĂ s. f. Mișcare inițiată împotriva Reformei în sec. XVI de Biserica catolică și sprijinită de unele monarhii din Europa Occidentală și Centrală. – Din fr. contre-réforme.

contrareformă sf [At: DA ms / Pl: ~me / E: fr contre-réforme] Mișcare inițiată în sec. al XVI-lea de către Biserica catolică împotriva Reformei și a reformaților.

CONTRAREFORMĂ, contrareforme, s. f. Mișcare inițiată în sec. XVI de Biserica catolică împotriva reformaților și a reformei religioase. – Din fr. contre-réforme.

CONTRAREFORMĂ s. f. Mișcare sîngeroasă, de opresiune, întreprinsă în secolul al XVI-lea de biserica catolică împotriva reformaților și a reformei, pentru restabilirea autorității bisericii catolice.

CONTRAREFORMĂ, contrareforme, s. f. Acțiune sîngeroasă întreprinsă în sec. XVI de biserica catolică împotriva reformaților și a reformei religioase. – Fr. contre-réforme.

CONTRAREFORMĂ s.f. Mișcare de opresiune sîngeroasă întreprinsă în sec. XVI de biserica catolică împotriva Reformei și partizanilor acesteia. [Cf. fr. contre-réforme].

CONTRAREFORMĂ s. f. mișcare de opresiune sângeroasă întreprinsă în sec. XVI de biserica catolică împotriva Reformei. (< fr. contre-réforme)

contrareformă s. f. → reformă

!Contrareforma (mișcare religioasă) s. propriu f. art., neart. Contrareformă (despre ~), g.-d. art. Contrareformei

!Contrareforma (mișcare religioasă) s. propriu f., neart. Contrareformă, g.-d. Contrareformei