9 definiții pentru Ccontrareforma Contrareformă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

contrarefórmă sf [At: DA ms / Pl: ~me / E: fr contre-réforme] Mișcare inițiată în sec. al XVI-lea de către Biserica catolică împotriva Reformei și a reformaților.

CONTRAREFÓRMĂ s. f. Mișcare inițiată împotriva Reformei în sec. XVI de Biserica catolică și sprijinită de unele monarhii din Europa Occidentală și Centrală. – Din fr. contre-réforme.

CONTRAREFÓRMĂ, contrareforme, s. f. Mișcare inițiată în sec. XVI de Biserica catolică împotriva reformaților și a reformei religioase. – Din fr. contre-réforme.

CONTRAREFÓRMĂ s. f. Mișcare sîngeroasă, de opresiune, întreprinsă în secolul al XVI-lea de biserica catolică împotriva reformaților și a reformei, pentru restabilirea autorității bisericii catolice.

CONTRAREFÓRMĂ, contrareforme, s. f. Acțiune sângeroasă întreprinsă în sec. XVI de biserica catolică împotriva reformaților și a reformei religioase. – Fr. contre-réforme.

CONTRAREFÓRMĂ s.f. Mișcare de opresiune sângeroasă întreprinsă în sec. XVI de biserica catolică împotriva Reformei și partizanilor acesteia. [Cf. fr. contre-réforme].

CONTRAREFÓRMĂ s. f. mișcare de opresiune sângeroasă întreprinsă în sec. XVI de biserica catolică împotriva Reformei. (< fr. contre-réforme)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

contrarefórmă s. f. → reformă

!Contrarefórma (mișcare religioasă) s. propriu f., neart. Contrarefórmă, g.-d. Contrarefórmei

Intrare: Ccontrareforma
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Contrareformă
  • Contrareforma
plural
genitiv-dativ singular
  • Contrareforme
  • Contrareformei
plural
vocativ singular
plural

Ccontrareforma Contrareformă

  • 1. Mișcare inițiată împotriva Reformei în secolul XVI de Biserica catolică și sprijinită de unele monarhii din Europa Occidentală și Centrală.
    surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie: