opțiuni

2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COLAGÉN s. n. (Biol.) Proteină care se găsește în țesutul conjunctiv, osos și cartilaginos și care prin fierbere se transformă în gelatină. ◊ (Adjectival) Țesut colagen. – Din fr. collagène.

COLAGÉN s. n. (Biol.) Proteină care se găsește în țesutul conjunctiv, osos și cartilaginos și care prin fierbere se transformă în gelatină. ◊ (Adjectival) Țesut colagen. – Din fr. collagène.

COLAGÉN, -Ă adj. (Despre substanțe) Care ajută la prepararea substanțelor gelatinoase. // s.n. Substanță organică albuminoidă, din care sunt constituite pielea, cartilajele etc. [< fr. collagène, cf. gr. kolla – clei, gennan – a naște].

COLAGÉN s. n. proteină complexă din țesutul conjuctiv, osos și cartilaginos. (< fr. collagène)

COLAGÉN2 ~i n. Substanță proteică ce intră în componența țesutului conjunctiv, cartilaginos și osos, care prin fierbere se transformă în gelatină. /<fr. collagene

COLAGÉN1 ~ă (~i, ~e) (despre corpuri organice) Care este folosit la prepararea gelatinei. Țesut ~. /<fr. collagene


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

colagén2 s. n.

colagén1 adj. m., pl. colagéni; f. colagénă, pl. colagéne

colagén s. n.

colagén adj. m., pl. colagéni; f. sg. colagénă, pl. colagéne


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

COLAGÉN (< fr. {i} {s} gr. kolla „clei” + gennao „a produce”) s. n. Substanță din grupa scleroproteinelor, foarte rezistentă la acțiunea agenților chimici și a enzimelor care transformă proteinele. C. este prezent în țesutul conjunctiv, osos și cartilaginos; prin fierbere se transformă în gelatină.

Intrare: colagen (adj.)
colagen1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colagen
  • colagenul
  • colagenu‑
  • colagenă
  • colagena
plural
  • colageni
  • colagenii
  • colagene
  • colagenele
genitiv-dativ singular
  • colagen
  • colagenului
  • colagene
  • colagenei
plural
  • colageni
  • colagenilor
  • colagene
  • colagenelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: colagen (s.n.)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colagen
  • colagenul
  • colagenu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • colagen
  • colagenului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

colagen (adj.)

  • 1. Care ajută la prepararea substanțelor gelatinoase.
    surse: DN

etimologie:

colagen (s.n.)

  • 1. biologie Proteină care se găsește în țesutul conjunctiv, osos și cartilaginos și care prin fierbere se transformă în gelatină.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN un exemplu
    exemple

etimologie: