4 intrări

36 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CEUCĂ, ceuci, s. f. (Zool.) Stăncuță. [Pl și: ceuce] – Din bg., sb. čavka.

ceaucă sf vz ceucă[1] modificată

  1. Intrarea ceucă nu există în original. Posibilă trimitere spre ceuc, ~ă, sensurile încadrate sf. — Ladislau Strifler

cioa sf [At: H II, 299 / P: cioa~ / Pl: ~age / E: nct] (Orn; reg) Ceucă (Corvus frugileus).

cioci2 smp [At: DA / V: ~ce, ~onci smp / E: grm Socken „ciorapi scurți”] (Reg) 1 Ciorapi de pănură albă, lungi până la genunchi, purtați de țărani în opinci. 2 (Fig; îf cioce) Om cu judecată imatură.

CEUCĂ, ceuce, s. f. (Zool.) Stăncuță. – Din bg., scr. čavka.

CEUCĂ, ceuce, s. f. Stăncuță. Deasupra Codrenilor... se află vestita Cetatea Neamțului, îngrădită cu pustiu, acoperită cu fulger, locuită vara de vitele fugărite de strechie și străjuită de ceucele și vindireii care au găsit-o bună de făcut cuiburi într-însa. CREANGĂ, A. 73. Sus tună, Jos răsună, Ceucele s-adună (Lingurile). ȘEZ. VII 104. – Variante: ciocă, cioa s. f.

CEUCĂ, ceuce, s. f. Stăncuță. – Bg., sb. čavka.

CEUCĂ ~ci f. Pasăre de talie mică, cu ciocul scurt, puțin curbat, cu coadă lungă și cu penaj negru-cenușiu; stancă. [Sil. ceu-că] /<bulg., sb. țavka

ceucă f. Mold. Tr. V. cioacă: cetatea Neamțului stă strejuită de ceucele si vindirei Cr. [Serb. ČAVKA].

cioci pl. ciorapi din postav alb de lână și lungi până la genuchi, purtați în opinci de ardelence. [it. CIOCCĬA, termen venit pe cale comercială].

cĭocĭ m. pl. (cp. cu it. ciocia, opincă, bocîncă). Trans. Cĭorapĭ țărăneștĭ femeĭeștĭ făcuțĭ din postav alb (călțunĭ).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ceucă (reg.) (desp. ceu-) s. f., g.-d. art. ceucii; pl. ceuci

ceucă (ceu-) s. f., g.-d. art. ceucii; pl. ceuci

ceucă s. f. (sil. ceu-), g.-d. art. ceucii; pl. ceuci

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CEUCĂ s. (ORNIT.; Coloeus monedula) stancă, stăncuță, (reg.) cioacă, ciochiță, ciorică, ciovică, crancău, lisarcă, stăncușoară, cioară-gulerată, cioară-pucioasă, papagal-țigănesc, porumbel-țigănesc.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cioci s. m. pl. – Ciorapi de pînză sau de stofă. Mag. csucsa „papuc” (Cihac, II, 490); după DAR, din germ. Socken „ciorapi, șosete”. În Trans. și Munt.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cioci1 s.m. (reg.) 1. (la sg.) câine de curte. 2. (la pl.) chică.

cioci2 s.m. pl. (reg.) ciorapi din postav alb de lână și lungi până la genunchi, purtați în opinci de ardelence.

cioci3 s.f. pl. (reg.) cârlige pentru prins rufele spălate pe sârmă sau frânghie.

ceu, ceuce, s.f. Specie de cioară mică; stăncuță (Corvus monedula): „Ceucile țâță i-or da, / Păsările-or ciripti, / Siu țî l-or adurni” (Țiplea, 1906: 424). – Din bg., srb. čavka (DLRM, DEX, MDA).

cio¹, s.f. v. cioacă („baston”).

cio², s.f. v. cioică („pui de cioară; ceucă”).

ceucă, ceuce, s.f. – (ornit.) Specie de cioară mică; stăncuță: „Ceucile țâță i-or da, / Păsările-or ciript’i, / Siu țî l-or adurni” (Țiplea, 1906: 424). – Din bg., srb. čavka (Șăineanu, Scriban, DLRM, DEX, MDA) < vsl. čeǐka, čavǔka (Scriban).

cio2, s.f. – v. cioică („pui de cioară; ceucă”).

cio1, s.f. – v. cioacă („baston”).

ceucă, ceuce, s.n. – (ornit.) Specie de cioară mică; stăncuță: „Ceucile țâță i-or da, / Păsările-or ciript’i, / Siu țî l-or adurni” (Țiplea 1906: 424). – Din srb. čavka (DEX).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CIOCILE, com. în jud. Brăila; 3.405 loc. (1991).

Intrare: Ciocile
Ciocile nume propriu
nume propriu (I3)
  • Ciocile
Intrare: ceucă
ceucă1 (pl. -i) substantiv feminin
  • silabație: ceu-că info
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ceucă
  • ceuca
plural
  • ceuci
  • ceucile
genitiv-dativ singular
  • ceuci
  • ceucii
plural
  • ceuci
  • ceucilor
vocativ singular
plural
ceucă2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ceucă
  • ceuca
plural
  • ceuce
  • ceucele
genitiv-dativ singular
  • ceuce
  • ceucei
plural
  • ceuce
  • ceucelor
vocativ singular
plural
cioucă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cio
  • cioca
plural
  • cioci
  • ciocile
genitiv-dativ singular
  • cioci
  • ciocii
plural
  • cioci
  • ciocilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cioa
  • cioaca
plural
  • cioace
  • cioacele
genitiv-dativ singular
  • cioace
  • cioacei
plural
  • cioace
  • cioacelor
vocativ singular
plural
ceaucă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: ciocă
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cio
  • cioca
plural
  • cioci
  • ciocile
genitiv-dativ singular
  • cioci
  • ciocii
plural
  • cioci
  • ciocilor
vocativ singular
plural
Intrare: cioci (s.m./f.pl.)
cioci2 (s.m.pl.) substantiv masculin plural
substantiv masculin (M98)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • cioci
  • ciocii
genitiv-dativ singular
plural
  • cioci
  • ciocilor
vocativ singular
plural
cioci3 (s.f.pl.) substantiv feminin plural
substantiv feminin (F169)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • cioci
  • ciocile
genitiv-dativ singular
plural
  • cioci
  • ciocilor
vocativ singular
plural
cioce
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cionci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ceucă, ceucisubstantiv feminin

  • 1. zoologie Stancă, stăncuță. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Deasupra Codrenilor... se află vestita Cetatea Neamțului, îngrădită cu pustiu, acoperită cu fulger, locuită vara de vitele fugărite de strechie și străjuită de ceucele și vindireii care au găsit-o bună de făcut cuiburi într-însa. CREANGĂ, A. 73. DLRLC
    • format_quote Sus tună, Jos răsună, Ceucele s-adună (Lingurile). ȘEZ. VII 104. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.