2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chircă1 sf [At: DAMÉ, T., 55 / Pl: ~rci / E: rs кирка] (Mol; Dob) 1 Sapă mică. 2 Cazma. 3 Unealtă de scobit coveți.

chírcă2 sf vz ghircă

chírcă f., pl. ĭ (rus. kirká, cazma). Mold. sud. Săpăligă. V. ghircă.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CHÍRCĂ s., adj. v. cincantin.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

chírcă (-ci), s. f. – Sapă. Rus. kirka (Philippide, Viața rom., IV (1907), p. 39; DAR). Cuvînt rar, în Mold. și Dobr.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

chírcă s.f. (reg.) 1. sapă mică, săpăligă; cazma. 2. grâu roșu de toamnă.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CHIRCĂ temă comună din Chiric, din; arm. Kirkor „Grigorie” sau < blg. Кирко <Kiriakos (Weig) sau < srb. -cr. Kirko < Cyrillus (Rad vol 82 p. 146); cf. și chircă, griul de primăvară. 1. Chirca pren. <P10; Rel; Tis; 16 B II 15; 16 B IV 423). Chirca = Cherca (17 B I 258). 2. Chircă, frecv. 3. Chircan; Chirc/ani, -ea, -ești, -ăești ss. 4. Chircea (Puc); Chirciul (Am; Sd XI 77). 5. + -ete: Chirculete, olt. (Cand. 128).

Intrare: chircă
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chircă
  • chirca
plural
  • chirci
  • chircile
genitiv-dativ singular
  • chirci
  • chircii
plural
  • chirci
  • chircilor
vocativ singular
plural
Intrare: Chircă
Chircă nume propriu
nume propriu (I3)
  • Chircă