4 intrări
28 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cato sm vz caton
CÁTO s.m. (Rar) Om de o virtute severă. [Var. caton s.m. / < it. catone, cf. Cato – cenzor al Romei, celebru prin austeritatea și principiile lui severe].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CÁTO s. m. om de o virtute severă. (< it. catone)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CÁȚĂ2, cațe, s. f. (Fam.) Persoană rea și cicălitoare. – Cf. cața.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CÁȚĂ1, cațe, s. f. (Reg.) Băț lung cu cârlig la vârf, cu care ciobanii prind oile. – Cf. acăța.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CÁȚĂ1, cațe, s. f. (Reg.) Băț lung cu cârlig la vârf, cu care ciobanii prind oile. – Cf. acăța.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
catóne sm vz caton
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cáță2 sf [At: LM / Pl: ~țe / E: ns cf cața] 1 Persoană rea și cicălitoare Si: (pfm) cicală, cicălitor. 2 (Îe) A se pune ~ pe capul cuiva A stărui mult pe lângă cineva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cáță1 sf [At: PANN, P. V. III, 144/2 / Pl: ~țe / E: ns cf acăța] (Reg) 1 Băț lung cu cârlig la vârf, cu care ciobanii prind oile. 2 (Îe) A prinde sau a umbla cu ~ța A minți pe cineva. 3 (Îe) A sta ~ înaintea cuiva A sta drept (de frică, de respect).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CÁȚĂ2, cațe, s. f. (Fam.) Persoană rea și cicălitoare. – Cf. cața.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CÁȚĂ2, cațe, s. f. (Familiar) Persoană rea și cicălitoare, care vorbește într-una (bîrfind), căreia nu-i mai tace gura; gură rea. Pascu nu știa cum s-o împace, dar oloaga se holba la el – cață cu plisc. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 131. ◊ Expr. A se pune cap pe capul cuiva = a stărui mult pe lîngă cineva.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CÁȚĂ1, cațe, s. f. (Regional) Băț lung cu un cîrlig la vîrf, cu care ciobanii prind oile. Ia cară-te cu bine, Pîn’ nu-ncarc cața pe tine. PANN, P. V. III 144. Chiar cu-n lup de mă-ntîlnesc, Cu-această cață îl lovesc. TEODORESCU, P. P. 111. – Pl. și: căți (TEODORESCU, P. P. 75).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CÁȚĂ1, cațe, s. f. (Reg.) Băț lung cu cârlig la vârf, cu care ciobanii prind oile. – Postverbal al lui [a]căța.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CÁȚĂ2, cațe, s. f. (Fam.) Persoană rea și cicălitoare. – Din cața.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CÁȚĂ2 ~e f. pop. Persoană răutăcioasă și sâcâitoare. /Din cața
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CÁȚĂ1 ~e f. pop. Unealtă constând dintr-un băț lung cu cârlig la vârf, cu care ciobanii prind oile. /v. a agăța
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Catone m. numele a doi Romani iluștri: 1. (Bătrânul sau Censorul), cunoscut prin austeritatea moravurilor sale, prin severitatea și ura-i în contra Cartaginii (232-147 a. Cr.); 2. (din Utica), strănepotul celui precedent, adversarul lui Cezar, se ucise la Utica în Africa, spre a nu-i datori vieața (94-46 a. Cr.); 3. fig. om de o virtute rigidă (naturală sau afectată): e un Catone.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cață f. băț lung, cu un cârlig la un capăt, cu care ciobanul prinde oile: și mocanii (își beau) turmele, rămânând cu cațele POP.; a umbla cu cața, a înșela pe cineva, a prinde cu vorba (cum ciobanul prinde oaia cu cața): să nu mai umbli cu cața si să-mi amărăști vieața PANN. [Abstras din *cățare (v. acățà. cățărà) = lat. CAPTIARE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cață-ceartă m. gâlcevitor, buclucaș.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cáță f., pl. e (subst. verbal d. lat. captiare, format din captio, prindere, de unde și it. caccia, fr. chasse, sp. caza, pg. caça. V. cățuĭe, acăț, cațăr, captez). Bîtă lungă cĭobănească cu capătu’ncovoĭat de prins oile. Furcă cu dințĭ încovoĭați de amestecat borhotu cu șișca (Bc.). Fig. Om care se tot ține după tine și de care nu poțĭ scăpa. Adv. A te ținea cață de cineva, a te ținea gîrbă, lipcă, scaĭ (ca să-țĭ dea ceva).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
cáto s. m.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M94) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
cață (băț)
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- Ia cară-te cu bine, Pîn'' nu-ncarc cața pe tine. PANN, P. V. III 144.surse: DLRLC
- Chiar cu-n lup de mă-ntîlnesc, Cu-această cață îl lovesc. TEODORESCU, P. P. 111.surse: DLRLC
-
- comentariu Plural și: căți.surse: DLRLC
etimologie:
- cf. acățasurse: DEX '09 DEX '98
cață (persoană)
- surse: DEX '09 DLRLC un exempluexemple
- Pascu nu știa cum s-o împace, dar oloaga se holba la el – cață cu plisc. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 131.surse: DLRLC
- surse: DLRLC
-
etimologie:
- cf. cațasurse: DEX '09