2 intrări

6 definiții

Antim (Ivireanul) m. învățat mitropolit al Ungro-Vlahiei, originar din Ivir (Caucazia); traducător și tipăritor de cărți religioase, poliglot si artist: Predice (1709-1716).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ANTIM gr. ῎ Aντιμος I. 1. Nume monahal, – mitropolit 1708 – 1716. 2. + -iu; Antimiu (Tel 58); + -ie: Antimie, Dumbravă (16 A III 311); – țig. (Vit 11). Frecvent, fem. mold: Antimia (Sd XVI); Antemia (Sd XIX 27). 3. + suf. slav – mir ca în S t r a t i m i r < E v s t r a t i e: Antimir (Vr; Ac Bz 50); -escu, M., act.; Coca Antimirească s. Bz. 4. Cu disimilație n < m: Anti/na s.; -escu, Z., prof.; -ia f. (Ard); -cf. și Constantina sau de la Anton; prob. Antiniza f. (P Gov fol 47 vo) 5. Cu fon... grec.: Andin, țig., 1702, mold. (BGI IV 41); și Constantin IB 3. II. Cu fon. grec: 1. Andim Cobiianu, eg. (Cob. 60) ca Andone < Anton. 2. Andimir (16 B III 99) < A n t i m i r; cu afer.: Dimir (16 B V 163). III. Contaminat cu gr. A n t h e m i o s < ἀνθήμων „înflorit” sau cu nume grecești derivate din ἄνθος „floare” ca de ex. Anthuza. 1. *Anthim > Anfimu eg. (Sd V248); Amfim arh im. (D Buc) cf. și Athem (Ceaslov 3 sept.), scris greșit pentru Antim. 2. Anthamia f. (17 A I 199).

IVIREANUL ANTIM v. Antim Ivireanul.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

Antim, mănăstire în București, ctitorită de Antim Ivireanul între 1713 și 1715, în a cărei biserică mare, cu hramul Tututor Sfinților, se păstrează iconostasul de piatră sculptată, unicat în arta medievală românească, precum și ușa de stejar la intrarea în bis., bogat împodobită, ambele atribuite mitropolitului Antim Ivireanul.

Antim Critopulos (?-c. 1401), mitropolit al Severinului (1370-1380) și al Ungrovlahiei (1380-1401). De origine grec, a cercetat, în calitate de dicheofilax al Patriarhiei din Constantinopol, acuzațiile aduse mitropolitului Iachint, care-l recomandă patriarhului ecumenic să fie hirotonisit ca mitroplit al nou înființatei Mitropolii a Severinului din Țara Românească.

Antim Ivireanul (c. 1660-1716), sfânt, ierarh martir, canonizat la 20 iunie 1992. Originar din Georgia (vechea Ivirie), a fost adus în țară de Constantin Brâncoveanu înainte de 1690. Mare cărturar (vorbea limbile greacă, slava veche, turcă, arabă și română) și artist (caligraf, gravor, pictor, sculptor în lemn), a ajuns egumen la Snagov (1696-1704), episcop de Râmnic (1705-1707) și mitropolit al Ungrovlahiei (1708-1716). A tipărit 63 de cărți în limbile română, greacă, armeană și georgiană, opera sa principală fiind Didahiile. Este ctitorul bis. Antim din București, a cărei ușă de intrare a sculptat-o. A avut o atitudine antiotomană, căreia i-a căzut victimă. Exilat din țară, a fost omorât de soldații turci care-l escortau și aruncat în apele Tungiei din Bulgaria. Bis. îl sărbătorește la 27 septembrie.

Intrare: Antim
Antim
nume propriu (I3)
Intrare: Antim
Antim
nume propriu (I3)