2 intrări

8 definiții

aláci sn [At: PORUCIC, E. / Pl: nct / E: nct] (Reg) Pământ alburiu.

aláci, -áce a [At: MARIAN, D. 30 / V: alac am / E: tc alaga] 1 a (D. vite) Bălțat2. 2 sf Vacă cu păr sur spre cap și spre coadă, iar, la mijloc, negru. 3-4 sm (Ied sau) câine alb cu pete negre. 5 a (Pcf alac sm, ca nume de bou) Care seamănă la păr cu spicul alacului1 (1).

aláci (-ce), adj. – Împestrițat; amestecat. – Var. alac. Tc. alaça (Seineanu, II, 13).

alácĭ, -ce adj., pl. tot așa (turc. alağá. a. î.) Buc. Pestriț, bălțat.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

aláci, alace, adj. – (ref. la capre) Jumătate albă, jumătate neagră (Georgeoni, 1936: 37). Neagră la cap și pestriță pe spate (Latiș, 1993). Bălțat, amestecat. Atestat și în Maramureșul din dreapta Tisei, în var. alac, cu același sens (DRT, 2010). – Din tc. alaça „pestriț” (Șăineanu, Scriban, DER, MDA).

aláci, alace, adj. – (ref. la capre) Jumătate albă, jumătate neagră (Georgeoni 1936: 37). Neagră la cap și pestriță pe spate (Latiș 1993). Bălțat, amestecat. – Din tc. alaça (MDA).

ALACI, nume străin, de origine incertă; cf.: 1° Alaci, nume tătăresc la armenii din Moldova (corn. H. Siruni), 2° srb. Ala ipoc. < Alexander (Rad vol 82, p. 86); 3° adj. buc. alaciu „pestriț” < tat. alaĕa și tc. alağa 4° tc. halağ „scărmănător” sau „plăpumar”. 1. Alaci, fam., act. 2. Cu h: Halač n. fam. la armenii din Ardeal; Hălaci ar. (Cara 34); Hălăceanu, fam. act.

Intrare: alaci
alaci adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular alaci alaciul alace alacea
plural alaci alacii alace alacele
genitiv-dativ singular alaci alaciului alace alacei
plural alaci alacilor alace alacelor
vocativ singular
plural
Intrare: Alaci
Alaci