opțiuni
  • info

2 intrări

10 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

țurcănească [At: (a. 1792) URICARIUL, IV, 135/2 / Pl: ~ești / E: țurcan2 + -esc] 1 a (Îs) Căciulă (sau cușmă) ~ Căciulă înaltă și țuguiată, făcută din blană de oaie țurcană1 (2). 2 sfa (Reg) Numele unui dans popular nedefinit mai îndeaproape.

ȚURCĂNÉSC, -EÁSCĂ, țurcănești, adj. (Mai ales despre căciuli) Făcut din blană de oaie țurcană sau din lână țurcană. – Țurcan + suf. -esc.

ȚURCĂNÉSC, -EÁSCĂ, țurcănești, adj. (Mai ales despre căciuli) Făcut din blană de oaie țurcană sau din lână țurcană. – Țurcan + suf. -esc.

ȚURCĂNÉSC, -EÁSCĂ, țurcănești, adj. Făcut din piele de oaie țurcană, de țurcan, cum poartă țurcanii. Cu căciula mocănească, Cu sarica țurcănească. PAMFILE, la CADE. Căciuli țurcănești, date pe ochi. DELAVRANCEA, S. 201. Din cînd în cînd trecea pe lîngă el cîte-un tînăr cavaler cu căciula țurcănească. EMINESCU, N. 57. Cea mai mare parte poartă cușme țurcănești. NEGRUZZI, S. I 121.

ȚURCĂNÉSC ~eáscă (~éști) 1) Care este caracteristic pentru țurcani; propriu țurcanilor. Fluier ~. 2) Care este făcut din piele de oaie țurcană. Căciulă ~ească. /țurcan + suf. ~esc

țurcănesc a. făcut din lână țurcană: căciulă turcănească POP.

țurcănésc, -eáscă adj. (d. țurcan). Căcĭulă țurcănească, căcĭulă mare țuguĭată.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

țurcăneáscă adj. f., pl. țurcănéști

țurcănesc adj. m., f. țurcănească; pl. m. și f. țurcănești

țurcănesc adj. m., f. țurcănească; pl. m. și f. țurcănești

țurcănésc adj. m., f. țurcăneáscă; pl. m. și f. țurcănéști

Intrare: țurcănească
substantiv feminin (F86)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țurcănească
  • țurcăneasca
plural
  • țurcănești
  • țurcăneștile
genitiv-dativ singular
  • țurcănești
  • țurcăneștii
plural
  • țurcănești
  • țurcăneștilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: țurcănesc
țurcănesc adjectiv
adjectiv (A81)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țurcănesc
  • țurcănescul
  • țurcănescu‑
  • țurcănească
  • țurcăneasca
plural
  • țurcănești
  • țurcăneștii
  • țurcănești
  • țurcăneștile
genitiv-dativ singular
  • țurcănesc
  • țurcănescului
  • țurcănești
  • țurcăneștii
plural
  • țurcănești
  • țurcăneștilor
  • țurcănești
  • țurcăneștilor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țurcănesc, țurcăneascăadjectiv

  • 1. (Mai ales despre căciuli) Făcut din blană de oaie țurcană sau din lână țurcană. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cu căciula mocănească, Cu sarica țurcănească. PAMFILE, la CADE. DLRLC
    • format_quote Căciuli țurcănești, date pe ochi. DELAVRANCEA, S. 201. DLRLC
    • format_quote Din cînd în cînd trecea pe lîngă el cîte-un tînăr cavaler cu căciula țurcănească. EMINESCU, N. 57. DLRLC
    • format_quote Cea mai mare parte poartă cușme țurcănești. NEGRUZZI, S. I 121. DLRLC
etimologie:
  • Țurcan + sufix -esc. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.