8 definiții pentru țurcănesc
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȚURCĂNESC, -EASCĂ, țurcănești, adj. (Mai ales despre căciuli) Făcut din blană de oaie țurcană sau din lână țurcană. – Țurcan + suf. -esc.
ȚURCĂNESC, -EASCĂ, țurcănești, adj. (Mai ales despre căciuli) Făcut din blană de oaie țurcană sau din lână țurcană. – Țurcan + suf. -esc.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de laura_tache
- acțiuni
ȚURCĂNESC, -EASCĂ, țurcănești, adj. Făcut din piele de oaie țurcană, de țurcan, cum poartă țurcanii. Cu căciula mocănească, Cu sarica țurcănească. PAMFILE, la CADE. Căciuli țurcănești, date pe ochi. DELAVRANCEA, S. 201. Din cînd în cînd trecea pe lîngă el cîte-un tînăr cavaler cu căciula țurcănească. EMINESCU, N. 57. Cea mai mare parte poartă cușme țurcănești. NEGRUZZI, S. I 121.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȚURCĂNESC ~ească (~ești) 1) Care este caracteristic pentru țurcani; propriu țurcanilor. Fluier ~. 2) Care este făcut din piele de oaie țurcană. Căciulă ~ească. /țurcan + suf. ~esc
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
țurcănesc a. făcut din lână țurcană: căciulă turcănească POP.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
țurcănésc, -eáscă adj. (d. țurcan). Căcĭulă țurcănească, căcĭulă mare țuguĭată.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
țurcănesc adj. m., f. țurcănească; pl. m. și f. țurcănești
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
țurcănesc adj. m., f. țurcănească; pl. m. și f. țurcănești
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
țurcănesc adj. m., f. țurcănească; pl. m. și f. țurcănești
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A81) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
țurcănesc, țurcăneascăadjectiv
- 1. (Mai ales despre căciuli) Făcut din blană de oaie țurcană sau din lână țurcană. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cu căciula mocănească, Cu sarica țurcănească. PAMFILE, la CADE. DLRLC
- Căciuli țurcănești, date pe ochi. DELAVRANCEA, S. 201. DLRLC
- Din cînd în cînd trecea pe lîngă el cîte-un tînăr cavaler cu căciula țurcănească. EMINESCU, N. 57. DLRLC
- Cea mai mare parte poartă cușme țurcănești. NEGRUZZI, S. I 121. DLRLC
-
etimologie:
- Țurcan + sufix -esc. DEX '98 DEX '09