9 definiții pentru țucsui țugsui


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

țucsui [At: ISPIRESCU, U. 103 / V: ~cșui / Pzi: ~esc / E: ns cf bg цукам] (Reg) 1 vi A bea băuturi alcoolice. 2 vr A se îmbăta.

ȚUCSUÍ, țucsuiesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A bea; a trage la măsea. Oamenii pe-atunci dădeau în gropi de proști ce erau. Pînă și a țucsui sau a trage la mustață... tot un zeu trebui să-i învețe. ISPIRESCU, U. 103. – Variantă: țugsuí vb. IV.

ȚUCSUÍ, țucsuiesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A bea, a chefui. – Comp. bg. cukam.

țucsuì v. fam. a trage la măsea, a bea mult. [Origină necunoscută].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

țucsuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țucsuiésc, 3 sg. țucsuiéște


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: țucsui
verb (V408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • țucsui
  • țucsuire
  • țucsuit
  • țucsuitu‑
  • țucsuind
  • țucsuindu‑
singular plural
  • țucsuiește
  • țucsuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • țucsuiesc
(să)
  • țucsuiesc
  • țucsuiam
  • țucsuii
  • țucsuisem
a II-a (tu)
  • țucsuiești
(să)
  • țucsuiești
  • țucsuiai
  • țucsuiși
  • țucsuiseși
a III-a (el, ea)
  • țucsuiește
(să)
  • țucsuiască
  • țucsuia
  • țucsui
  • țucsuise
plural I (noi)
  • țucsuim
(să)
  • țucsuim
  • țucsuiam
  • țucsuirăm
  • țucsuiserăm
  • țucsuisem
a II-a (voi)
  • țucsuiți
(să)
  • țucsuiți
  • țucsuiați
  • țucsuirăți
  • țucsuiserăți
  • țucsuiseți
a III-a (ei, ele)
  • țucsuiesc
(să)
  • țucsuiască
  • țucsuiau
  • țucsui
  • țucsuiseră
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • țugsui
  • țugsuire
  • țugsuit
  • țugsuitu‑
  • țugsuind
  • țugsuindu‑
singular plural
  • țugsuiește
  • țugsuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • țugsuiesc
(să)
  • țugsuiesc
  • țugsuiam
  • țugsuii
  • țugsuisem
a II-a (tu)
  • țugsuiești
(să)
  • țugsuiești
  • țugsuiai
  • țugsuiși
  • țugsuiseși
a III-a (el, ea)
  • țugsuiește
(să)
  • țugsuiască
  • țugsuia
  • țugsui
  • țugsuise
plural I (noi)
  • țugsuim
(să)
  • țugsuim
  • țugsuiam
  • țugsuirăm
  • țugsuiserăm
  • țugsuisem
a II-a (voi)
  • țugsuiți
(să)
  • țugsuiți
  • țugsuiați
  • țugsuirăți
  • țugsuiserăți
  • țugsuiseți
a III-a (ei, ele)
  • țugsuiesc
(să)
  • țugsuiască
  • țugsuiau
  • țugsui
  • țugsuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

țucsui țugsui

  • 1. rar A trage la măsea.
    exemple
    • Oamenii pe-atunci dădeau în gropi de proști ce erau. Pînă și a țucsui sau a trage la mustață... tot un zeu trebui să-i învețe. ISPIRESCU, U. 103.
      surse: DLRLC

etimologie: