5 definiții pentru țoluț


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚOLÚȚ, țoluțuri, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui țol2.Țol2 + suf. -uț.

ȚOLÚȚ, țoluțuri, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui țol2.Țol2 + suf. -uț.

țoluț sn [At: DRLU / Pl: ~uri / E: țol2 + -uț] 1-2 Țolișor (Pop; șhp) (1-2).

ȚOLÚȚ, țoluțuri, s. n. (Popular) Țol2.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

țolúț (pop.) s. n., pl. țolúțuri

Intrare: țoluț
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țoluț
  • țoluțul
  • țoluțu‑
plural
  • țoluțuri
  • țoluțurile
genitiv-dativ singular
  • țoluț
  • țoluțului
plural
  • țoluțuri
  • țoluțurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

țoluț

etimologie:

  • Țol (1.) + sufix -uț.
    surse: DEX '09 DEX '98