2 intrări

24 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚÉLINĂ1, țeline, s. f. Plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor, cu frunze mari, penate, cu flori albe, cu un rizom gros, globulos și cărnos, cultivată ca plantă culinară (Apium graveolens). – Din ngr. sélinon.

ȚÉLINĂ1, țeline, s. f. Plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor, cu frunze mari, penate, cu flori albe, cu un rizom gros, globulos și cărnos, cultivată ca plantă culinară (Apium graveolens). – Din ngr. sélinon.

ȚÉLINĂ2, țelini, s. f. 1. Pământ care nu s-a lucrat niciodată sau care a fost lăsat mulți ani nelucrat; pârloagă. 2. Pășune, fâneață (naturală sau semănată). – Din bg., sb. celina.

ȚÉLINĂ2, țelini, s. f. 1. Pământ care nu s-a lucrat niciodată sau care a fost lăsat mulți ani nelucrat; pârloagă. 2. Pășune, fâneață (naturală sau semănată). – Din bg., scr. celina.

ȚÉLINĂ1, țeline și țelini, s. f. Pămînt nearat sau lăsat mulți ani nelucrat; pîrloagă. Boii mei, cînd aud doină, Ară țelină și moină. NEGRUZZI, S. II 26. Munca a desfundat pămînturile, a scos buturugile, a rupt țelinile, cu un cuvînt, a dat valoare și preț pămîntului. I. IONESCU, P. 207. Uite, mergem să arăm, Țelina să despicăm, Că avem să semănăm. TEODORESCU, P. P. 484. ◊ Expr. (Despre pămînt) A rămîne în țelină = a rămîne nelucrat. Opri fierul plugului în pămîntul rămas în țelină, acoperit cu iarbă săracă. DUMITRIU, N. 146. ♦ Pășune, fîneață. Dă de o poiană cu o țelină frumoasă, în a cărei margine se afla un izvor. BOTA, P. 30.

ȚÉLINĂ2, țeline și țelini, s. f. Plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor, cu rizomul gros și cărnos, cultivată ca plantă culinară și medicinală (Apium graveolens). Prin verdețuri, poporul romîn înțelege toate zarzavaturile, dar mai ales morcovii, pătrunjelul, țelina, ridichea și sfecla. PAMFILE, A. R. 197.

ȚÉLINĂ2 ~i f. Suprafață de pământ special necultivat un timp îndelungat; pârloagă. A valorifica ~a.A răsturna ~a a desțelini. [G.-D. țelinii] /<bulg., țelina, sb. cjelina

ȚÉLINĂ1 ~e f. Plantă erbacee legumicolă, cultivată pentru rădăcina și frunzele ei cu aromă specifică, folosite drept condiment și în scopuri medicinale. [G.-D. țelinei] /<sl. seline, bulg. țelina

țelină f. plantă ale cării frunze se mănâncă ca salată și al cării cotor se gătește ca mâncare (Apium graveolens). [Și selină = gr. mod. SÉLINON].

țelină f. pământ ce n’a fost încă lucrat. [Bulg. ȚELINĂ].

2) țélină f., pl. ĭ (bg. rus. cĭeliná). Pămînt nelucrat încă. V. pîrloagă.

1) țélină f., pl. e și ĭ (ngr. și vgr. sélinon. V. pătrunjel). O plantă umbeliferă foarte aromatică cu rădăcina ca și a pătrunjeluluĭ saŭ maĭ des sferică (ápium gravéolens, cu varietatea ápium rapáceum). Frunzele și rădăcina eĭ se întrebuințează în bucătărie ca salată și condiment.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

țélină1 (plantă) s. f., g.-d. art. țélinei; pl. țéline

țélină2 (pământ nelucrat) (reg.) s. f., g.-d. art. țélinii; pl. țélini

țélină (plantă) s. f., g.-d. art. țélinei; pl. țéline

țélină (pământ nelucrat, pășune) s. f., g.-d. art. țélinii; pl. țélini


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȚÉLINĂ s. v. paragină.

ȚÉLINĂ s. (BOT.; Apium graveolens) (reg.) seler, (Transilv. și Ban.) țeler, (înv.) achiu.

ȚELINĂ s. (BOT.; Apium graveolens) (reg.) seler, (Transilv. și Ban.) țeler, (înv.) achiu.

arată toate definițiile

Intrare: țelină (pământ)
țelină2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țelină
  • țelina
plural
  • țelini
  • țelinile
genitiv-dativ singular
  • țelini
  • țelinii
plural
  • țelini
  • țelinilor
vocativ singular
plural
țelină1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țelină
  • țelina
plural
  • țeline
  • țelinele
genitiv-dativ singular
  • țeline
  • țelinei
plural
  • țeline
  • țelinelor
vocativ singular
plural
Intrare: țelină (plantă)
țelină1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țelină
  • țelina
plural
  • țeline
  • țelinele
genitiv-dativ singular
  • țeline
  • țelinei
plural
  • țeline
  • țelinelor
vocativ singular
plural
țelină2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țelină
  • țelina
plural
  • țelini
  • țelinile
genitiv-dativ singular
  • țelini
  • țelinii
plural
  • țelini
  • țelinilor
vocativ singular
plural

țelină (pământ)

  • 1. Pământ care nu s-a lucrat niciodată sau care a fost lăsat mulți ani nelucrat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: paragină pârloagă diminutive: țelinioară 3 exemple
    exemple
    • Boii mei, cînd aud doină, Ară țelină și moină. NEGRUZZI, S. II 26.
      surse: DLRLC
    • Munca a desfundat pămînturile, a scos buturugile, a rupt țelinile, cu un cuvînt, a dat valoare și preț pămîntului. I. IONESCU, P. 207.
      surse: DLRLC
    • Uite, mergem să arăm, Țelina să despicăm, Că avem să semănăm. TEODORESCU, P. P. 484.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie (Despre pământ) A rămâne în țelină = a rămâne nelucrat.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Opri fierul plugului în pămîntul rămas în țelină, acoperit cu iarbă săracă. DUMITRIU, N. 146.
        surse: DLRLC
  • 2. Fâneață (naturală sau semănată).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: fâneață pășune un exemplu
    exemple
    • Dă de o poiană cu o țelină frumoasă, în a cărei margine se afla un izvor. BOTA, P. 30.
      surse: DLRLC

etimologie:

țelină (plantă) apium

  • 1. Plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor, cu frunze mari, penate, cu flori albe, cu un rizom gros, globulos și cărnos, cultivată ca plantă culinară (Apium graveolens).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Prin verdețuri, poporul romîn înțelege toate zarzavaturile, dar mai ales morcovii, pătrunjelul, țelina, ridichea și sfecla. PAMFILE, A. R. 197.
      surse: DLRLC

etimologie: