23 de definiții pentru țarțam zarzam sărsam sarsam (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚARȚÁM, țarțamuri, s. n. (Reg.) Ciucure, franj; dantelă; (la pl.) podoabe, zorzoane. [Var.: sarsám, sărsám, zarzám s. n.] – Din magh. szerszám.

ȚARȚÁM, țarțamuri, s. n. (Reg.) Ciucure, franj; dantelă; (la pl.) podoabe, zorzoane. [Var.: sarsám, sărsám, zarzám s. n.] – Din magh. szerszám.

ȚARȚÁM, țarțamuri, s. n. (Mold.; mai ales la pl.) Ciucure, franj; dantelă. L-au suit pe cal cu tacîm de argint înflorit cu țarțamuri. SADOVEANU, D. P. 81. ◊ Fig. Se vede coperișul înnegrit de fum... spînzură țarțamuri de funingină. MIRONESCU, S. A. 71. – Variantă: zarzám (PAMFILE, CR. 126) s. n.

ȚARȚÁM ~uri n. reg. 1) Garnitură din franjuri, ciucuri sau horbote, aplicată pe marginea unei țesături. 2) la pl. Obiecte mărunte, lipsite de valoare și de gust, folosite drept podoabe; zorzoane. /<ung. szerzám

țarțam n. Mold. ciucure: ștergare în vârfuri cu țarțamuri subțiri. [Și sarsam, sersam: cf. ung. (NYEREG)SZERSZÁM, ciucure dela hamul calului].

țarțám n., pl. urĭ (ung. szerszám, instrument, lucrurĭ, accesoriĭ; nyereg-szerszám, accesoriile șeleĭ. V. zorzon). Est. Canaf, ciucure. – Sarsam în VR 1911, 5, 255, și 1912, 5-6, 166, scris de un Bucovinean. Și zarzam (Ĭașĭ). În Trans. sersam, și sărsam (Gr.S. 1937, 191), unealtă.

SARSÁM s. n. v. țarțam.

SĂRSÁM s. n. v. țarțam.

ZARZÁM s. n. v. țarțam.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

țarțám (reg.) s. n., pl. țarțámuri

țarțám s. n., pl. țarțámuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȚARȚÁM s. v. canaf, ciucure, franj.

țarțam s. v. CANAF. CIUCURE. FRANJ.

ȚARȚÁMURI s. pl. v. zorzoane.

arată toate definițiile

Intrare: țarțam
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țarțam
  • țarțamul
  • țarțamu‑
plural
  • țarțamuri
  • țarțamurile
genitiv-dativ singular
  • țarțam
  • țarțamului
plural
  • țarțamuri
  • țarțamurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zarzam
  • zarzamul
  • zarzamu‑
plural
  • zarzamuri
  • zarzamurile
genitiv-dativ singular
  • zarzam
  • zarzamului
plural
  • zarzamuri
  • zarzamurilor
vocativ singular
plural
sărsam1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sărsam
  • sărsamul
  • sărsamu‑
plural
  • sărsamuri
  • sărsamurile
genitiv-dativ singular
  • sărsam
  • sărsamului
plural
  • sărsamuri
  • sărsamurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sarsam
  • sarsamul
  • sarsamu‑
plural
  • sarsamuri
  • sarsamurile
genitiv-dativ singular
  • sarsam
  • sarsamului
plural
  • sarsamuri
  • sarsamurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

țarțam zarzam sărsam sarsam

  • 1. regional Garnitură din franjuri, ciucuri sau horbote, aplicată pe marginea unei țesături.
    exemple
    • L-au suit pe cal cu tacîm de argint înflorit cu țarțamuri. SADOVEANU, D. P. 81.
      surse: DLRLC
    • figurat Se vede coperișul înnegrit de fum... spînzură țarțamuri de funingină. MIRONESCU, S. A. 71.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (la) plural Obiecte mărunte, lipsite de valoare și de gust, folosite drept podoabe; zorzoane.
      surse: DEX '09 NODEX

etimologie: