5 definiții pentru țambalist


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚAMBALÍST, țambaliști, s. m. Țambalagiu. – Țambal + suf. -ist.

ȚAMBALÍST, țambaliști, s. m. Țambalagiu. – Țambal + suf. -ist.

țambalist sm [At: P. CONSTANT, R. 139 / V: țim~ / Pl: ~iști / E: țambal + -ist] (Rar) Țambalagiu.

țimbalist sm vz țambalist[1] corectată

  1. În original, incorect tipărit: vz țamabalist LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

țambalíst s. m., pl. țambalíști


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȚAMBALÍST s. v. țambalagiu.

Intrare: țambalist
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țambalist
  • țambalistul
  • țambalistu‑
plural
  • țambaliști
  • țambaliștii
genitiv-dativ singular
  • țambalist
  • țambalistului
plural
  • țambaliști
  • țambaliștilor
vocativ singular
  • țambalistule
  • țambaliste
plural
  • țambaliștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

țambalist

etimologie:

  • Țambal + sufix -ist.
    surse: DEX '09 DEX '98