2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ștric3 sn [At: CV 1950, nr. 4, 45 / Pl: ~uri / E: ger Strick (arbeit, -jacke)] 1 (Ban) Dantelă (1). 2 (Reg) Pulover.

ștric5 s [At: L. ROM. 1968, 408 / Pl: ? / E: ns cf ștric2] (Mar) Funicular (1).

ștric2 sn [At: ARH. OLT. III, 392 / V: (reg) st~ / Pl: ~uri / E: ger Strick] (Reg) 1 Frânghie1 (10). 2 Ștreang (4). 3 Șleau3 (1).

ștric1 [At: LEXIC REG. II, 102 / Pl: ~ici sm, ~uri sn / E: ger Strich] 1 sm (Reg) Linie (la termometru). 2 sn (Trs) Grad alcoolic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ștric s. n., pl. ștrícuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘTRIC s. v. frânghie, funicular, funie, grad, șleau, ștreang, trăgătoare.

ștric s. v. FRÎNGHIE. FUNICULAR. FUNIE. GRAD. ȘLEAU. ȘTREANG. TRĂGĂTOARE.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ștric (-curi), s. n. – (Banat) Funie. Germ. Strick.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ștric3, ștrícuri, s.n. (reg.) 1. dantelă. 2. pulover.

ștric2, ștrícuri, s.n. (reg.) 1. frânghie, funie. 2. ștreang (pentru spânzurat), juvăț. 3. fiecare funie care leagă pieptarul hamului la orcic.

ștric4, ștricuri, s.n. (reg.) funicular.

ștric1, ștrici, s.m. și ștrícuri, s.n. (reg.) 1. (s..m.) linie la termometru. 2. (s.n.) grad alcoolic.

ștric1, ștricuri, s.n. – (reg.) Unitate de măsură pentru concentrația de alcool; grad alcoolic: „Horincă de 60 de ștricuri” (Lenghel, 1979). (Trans., Maram.). – Din germ. Strich „linie” (MDA).

ștric2, s.n. – (reg.; înv.) Funicular. (Maram.). – Din ștric „frânghie” (< germ. Strick).

ștric1, -uri, s.n. – Unitate de măsură pentru concentrația de alcool; grad alcoolic: „Horincă de 60 de ștricuri” (Lenghel 1979). – Din germ. Strich.

ștric2, s. – Funicular (atestat doar în Maram.). – Din ștric „frânghie” (< germ Strick).

Intrare: ștric (s.m.)
ștric (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ștric
  • ștricul
  • ștricu‑
plural
  • ștrici
  • ștricii
genitiv-dativ singular
  • ștric
  • ștricului
plural
  • ștrici
  • ștricilor
vocativ singular
plural
Intrare: ștric (s.n.)
ștric (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ștric
  • ștricul
  • ștricu‑
plural
  • ștricuri
  • ștricurile
genitiv-dativ singular
  • ștric
  • ștricului
plural
  • ștricuri
  • ștricurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)