2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

străpățui v vz ștrăpățui

ștrăpățui vt [At: SCRIBAN, D. / V: (reg) st~ / Pzi: ~esc / E: ștrapaț + -ui] (Reg) 1 (C. i. oameni) A sâcâi. 2 (C. i. oameni) A hărțui2 (3). 3 (C. i. oameni) A pune pe drumuri. 4 (C. i. obiecte) A uza.

*ștrăpățuĭésc v. tr. (d. ștrapaț). Fam. Stric pin ștrapaț. – Și str-.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ștrăpățuí, ștrăpățuiésc, vb. IV (reg.) 1. (despre oameni) a sâcâi; a hărțui; a pune pe drumuri. 2. (despre obiecte) a uza, a deterioara.

Intrare: ștrăpățuire
ștrăpățuire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ștrăpățuire
  • ștrăpățuirea
plural
  • ștrăpățuiri
  • ștrăpățuirile
genitiv-dativ singular
  • ștrăpățuiri
  • ștrăpățuirii
plural
  • ștrăpățuiri
  • ștrăpățuirilor
vocativ singular
plural
Intrare: ștrăpățui
ștrăpățui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ștrăpățui
  • ștrăpățuire
  • ștrăpățuit
  • ștrăpățuitu‑
  • ștrăpățuind
  • ștrăpățuindu‑
singular plural
  • ștrăpățuiește
  • ștrăpățuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ștrăpățuiesc
(să)
  • ștrăpățuiesc
  • ștrăpățuiam
  • ștrăpățuii
  • ștrăpățuisem
a II-a (tu)
  • ștrăpățuiești
(să)
  • ștrăpățuiești
  • ștrăpățuiai
  • ștrăpățuiși
  • ștrăpățuiseși
a III-a (el, ea)
  • ștrăpățuiește
(să)
  • ștrăpățuiască
  • ștrăpățuia
  • ștrăpățui
  • ștrăpățuise
plural I (noi)
  • ștrăpățuim
(să)
  • ștrăpățuim
  • ștrăpățuiam
  • ștrăpățuirăm
  • ștrăpățuiserăm
  • ștrăpățuisem
a II-a (voi)
  • ștrăpățuiți
(să)
  • ștrăpățuiți
  • ștrăpățuiați
  • ștrăpățuirăți
  • ștrăpățuiserăți
  • ștrăpățuiseți
a III-a (ei, ele)
  • ștrăpățuiesc
(să)
  • ștrăpățuiască
  • ștrăpățuiau
  • ștrăpățui
  • ștrăpățuiseră
străpățui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)