Definiția cu ID-ul 434568:
Arhaisme și regionalisme
ștrăpățui, ștrăpățuiesc, vb. IV (reg.) 1. (despre oameni) a sâcâi; a hărțui; a pune pe drumuri. 2. (despre obiecte) a uza, a deterioara.
ștrăpățui, ștrăpățuiesc, vb. IV (reg.) 1. (despre oameni) a sâcâi; a hărțui; a pune pe drumuri. 2. (despre obiecte) a uza, a deterioara.