8 definiții pentru ștersură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘTERSÚRĂ, ștersuri, s. f. (Înv.) Ștersătură. – Șters1 + suf. -ură.

ștersu sf [At: ANON. CAR. / V: (îvr) st~ / Pl: ~ri / E: șters1 + -ură] (Înv) 1 Ștergere (1). 2-3 (Ccr) Ștersătură (2-3).

ȘTERSÚRĂ, ștersuri, s. f. Ștersătură. – Șters1 + suf. -ură.

ȘTERSÚRĂ, ștersuri, s. f. Ștersătură. Se zăresc, sub ștersura rozătoare a timpului, vreo douăzeci și patru animale. ODOBESCU, la TDRG.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ștersúră (înv.) s. f., g.-d. art. ștersúrii; pl. ștersúri

ștersúră s. f., g.-d. art. ștersúrii; pl. ștersúri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘTERSÚRĂ s. v. răsătură, ștersătură.

ștersu s. v. RĂSĂTURĂ. ȘTERSĂTURĂ.

Intrare: ștersură
ștersură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ștersu
  • ștersura
plural
  • ștersuri
  • ștersurile
genitiv-dativ singular
  • ștersuri
  • ștersurii
plural
  • ștersuri
  • ștersurilor
vocativ singular
plural

ștersură

etimologie: