șters¹ sn [At: (a. 1754) IORGA, S. D. XIII, 119 / Pl: ~uri / E: șterge] 1-9 Ștergere (1-5, 9-12). 10 (Pfm; rar; fig) Furt¹ (1).

șters², ștearsă [At: ANON. CAR. / V: (îvr) st~ / Pl: ~rși, ~e / E: șterge] 1 a (D. obiecte, părți ale corpului etc.) Care a fost supus ștergerii (1). 2 a (D. cuvinte, fragmente dintr-un text, desene etc.) Care nu se mai vede (fiind ras cu o gumă, tăiat cu o linie etc.). 3 a (Pex; d. un text, un fișier etc.) Care este suprimat Si: eliminat². 4 a (D. obiecte) Care și-a pierdut (total) strălucirea, culoarea etc. (sub acțiunea unor cauze exterioare). 5 a (D. culori, lumină etc.) Care este lipsit de intensitate Si: palid, stins, (pop) spălăcit. 6 a (Fig; d. obiecte, chipuri) Care este lipsit de contur, de claritate, de culoare (din cauza depărtării, a întunericului etc.) Si: estompat (1), neclar. 1 a (Fig; d. amintiri, imagini) Vag. 8 a (Fig; d. oameni sau d. înfățișarea, privirea lor) Care nu atrage atenția prin nimic Si: inexpresiv. 9 a (Fig; d. oameni) Care nu se remarcă în nici un fel. 10 a (Fig; d. oameni) Fără calități Si: mediocru. 11 a (Fig; d. sunete, glas, vorbire) Cu sonoritate slabă Si: stins. 12 a (D. casete audio, video) De pe care s-a anulat înregistrarea. 13 sf (Buc; Mol; fam) Lovitură dată cuiva cu palma. 14 sf (Mun; îe) A da o ~ A-și face drum (pe undeva sau pe la cineva). 15 sf (Trs; art.) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 16 sf (Trs; art.) Melodie după care se execută ștearsa (15).

ȘTERS¹ s. n. Faptul de a șterge; ștergere. La casele lui, hornurile se stricau de prea mult șters. GANE, N. III 167.

șters s. n.

șters s. n.

șters s. n.

gumă de șters SIDA expr. prezervativ.