opțiuni
  • info
8 definiții pentru șperțară

Explicative DEX

ȘPERȚAR, -Ă, șperțari, -e, s. m. și f. Persoană care obișnuiește să primească sau să pretindă șperț. – Șperț + suf. -ar.

ȘPERȚAR, -Ă, șperțari, -e, s. m. și f. Persoană care obișnuiește să primească sau să pretindă șperț. – Șperț + suf. -ar.

șperțar, ~ă smf [At: IORDAN, STIL. 373 / Pl: ~i, ~e / E: șperț + -ar] (Fam) Persoană care obișnuiește să primească sau să pretindă șperț (1) Vz (fam) șpagagiu.

șperțár, -ă s. Acela care primește șperț.

Ortografice DOOM

șperțară (fam.) s. f., g.-d. art. șperțarei; pl. șperțare

șperțară (rar) s. f., g.-d. art. șperțarei; pl. șperțare

șperțară s. f., g.-d. art. șperțarei; pl. șperțare

Sinonime

ȘPERȚAR s. (fam. și peior.) ciubucar.

*ȘPERȚAR s. (fam. și peior.) ciubucar.

Intrare: șperțară
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șperțară
  • șperțara
plural
  • șperțare
  • șperțarele
genitiv-dativ singular
  • șperțare
  • șperțarei
plural
  • șperțare
  • șperțarelor
vocativ singular
  • șperțară
  • șperțaro
plural
  • șperțarelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șperțar, șperțarisubstantiv masculin
șperțară, șperțaresubstantiv feminin

  • 1. Persoană care obișnuiește să primească sau să pretindă șperț. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ciubucar
etimologie:
  • Șperț + -ar. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.