opțiuni
  • info

16 definiții pentru șevalet

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘEVALET, șevalete, s. n. Suport de lemn pe care pictorul fixează cartonul sau pânza când pictează. ◊ Pictură de șevalet = pictură pe panou mobil cu suport din pânză, lemn sau carton. [Pl. și: șevaleturi] – Din fr. chevalet.

ȘEVALET, șevalete, s. n. Suport de lemn pe care pictorul fixează cartonul sau pânza când pictează. ◊ Pictură de șevalet = pictură pe panou mobil cu suport din pânză, lemn sau carton. [Pl. și: șevaleturi] – Din fr. chevalet.

șevalet sn [At: ARDELEANU, U. D. 84 / Pl: ~e, ~uri / E: fr chevalet] 1 Suport de lemn (cu picior), pe care pictorul sau desenatorul fixează cartonul, pânza sau planșa când lucrează. 2 (Îs) Pictură de " Pictură pe panou mobil, cu suport din pânză, lemn sau carton.

ȘEVALET, șevaleturi, s. n. Suport de lemn, de obicei cu trei picioare, pe care pictorii fixează cadrul cu pînza pe care pictează. Eu mă așez la șevalet și pictez. C. PETRESCU, O. P. I 43.

ȘEVALET s.n. Suport de lemn pe care își fixează pictorii pînza sau cartonul cînd pictează. [Pl. -turi, -te. / < fr. chevalet].

ȘEVALET s. n. suport de lemn pe care pictorii își fixează pânza sau cartonul când pictează. (< fr. chevalet)

ȘEVALET ~e n. Suport pe care pictorii fixează cartonul sau pânza în timpul lucrului. [Pl. și șevaleturi] /<fr. chevalet

șevalet n. suport de lemn pe care pictorii își așează tablourile (= fr. chevalet).

*șevalét, V. cavalet.

cavalet sn [At: DN3 / Pl: ~e / E: it cavalletto] 1 Postament pe care se așază ambarcațiile la bordul unei nave sau pe uscat. 2 Suport de lemn care se fixează provizoriu pe cofrajul unui planșeu de beton și pe care se sprijină dreptarul cu care se face nivelarea planșeului după turnarea betonului. 3 (Pct) Șevalet.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

șevalet s. n., pl. șevalete

!șevalet s. n., pl. șevalete

șevalet s. n., pl. șevalete/șevaleturi

șevalet

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȘEVALET s. (PICT.) căluș.

ȘEVALET s. (PICT.) căluș.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

șevalet (-te), s. n. – Suport pentru pictură. Fr. chevalet.

Intrare: șevalet
șevalet1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șevalet
  • șevaletul
  • șevaletu‑
plural
  • șevalete
  • șevaletele
genitiv-dativ singular
  • șevalet
  • șevaletului
plural
  • șevalete
  • șevaletelor
vocativ singular —
plural —
șevalet2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șevalet
  • șevaletul
  • șevaletu‑
plural
  • șevaleturi
  • șevaleturile
genitiv-dativ singular
  • șevalet
  • șevaletului
plural
  • șevaleturi
  • șevaleturilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șevalet, șevaletesubstantiv neutru

  • 1. Suport de lemn pe care pictorul fixează cartonul sau pânza când pictează. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: căluș
    • format_quote Eu mă așez la șevalet și pictez. C. PETRESCU, O. P. I 43. DLRLC
    • 1.1. Pictură de șevalet = pictură pe panou mobil cu suport din pânză, lemn sau carton. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.