2 intrări
3 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
Șchĭaŭ răŭ scris îld. Șcheaŭ.
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
șchiau (-șchei), s. m. – Bulgăr. – Mr. șcl’au. Lat. sclavus (Pușcariu 1457; REW 8003a; Skok, Mélanges Ant. Thomas, P. 1927, p. 413-6), din mgr. σϰλαβῆνος < sl. slovĕninŭ, cf. it. schiavo (calabr. schiau), prov., cat. esclau, fr. esclave, sp. esclavo, port. escravo. Sec. XVII, înv. – Der. șchienesc, adj. (slav), înv. – Este dubletul lui sclav, s. m., din fr. esclave, der. sclavie, s. f. (robie); sclaviza, vb. (a robi). Se știe că numele etnic (în mgr. din sec. VI) a căpătat un sens social, într-o perioadă nedeterminată, care pare a fi sec. X (cf. Verlinden, L’origine de sclavus „esclave”, Arch. Lat. med. Aevi, XVII, 97-128).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
ȘCHIAU pl. Șchei, etnic vechi < etn. lat. Sclavus „slav”, pentru vechii slavi, aplicat apoi, pînă la 1400, și bulgarilor. I. Cu ș: 1. Șchiau (Ard); -l munt., 1505 (Glos) și t. (16 B I 31). 2. Șchiao, Radu rumîn (Aș Br 81). 3. Șcheaua fam. (Bz). 4. Șcheauca f. (Băl II; 16 A III 31; Isp II1); – Movilă, f., mold. (Sd V 579). 5. + -otă: Șchiaotă t. (16 B IV 330). 6. Șcheul (17 B IV 132). 7. Șchiulești s. 8. Prob. + t. Ostra, numit în. același doc., Șcheiostra = Șcheostre s. (16 B I 80). II. Cu s: 1. Schiaul (16 B VI 185). 2. Schiauc fam. (Nif); -u act. 3. Scheiu, fam.; -l s.; pl. Scheii Brașovului, cartier; Valea Scheilor t. 4. Scheul, VI., mold., act.; -ești s. (17 B II 11); -eții s. (16 A IV 217). 5. Prob. Schiula b., mold., 1600 (Sur II). 6. Scheaua s. 7. Scheia s. 8. Schianca f. (P Bor 38) și contras, Schinca f., dobr. (RI XI. 205) sau < subst. schin = spin.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni