2 intrări

28 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘARJÁ, șarjez, vb. I. 1. Intranz. A înfățișa ceva într-o formă caricaturală; a exagera. 2. Tranz. (Despre trupe de cavalerie) A ataca cu violență (călare, cu sabia sau cu lancea). – Din fr. charger.

șarja vt [At: BARCIANU / Pzi: ~jez / E: fr charger] 1 (D. cavalerie) A ataca, în goana cailor, cu violență (cu sabia sau cu lancea). 2 (Frî; rar; c. i. persoane) A însărcina (cu o misiune). 3 (C. i. personaje literare, situații etc.) A înfățișa într-o formă caricaturală, exagerată. 4 (Rar; c. i. arme de foc) A încărca.

ȘARJÁ, șarjez, vb. I. 1. Intranz. A înfățișa ceva într-o formă caricaturală; a exagera. 2. Tranz. (Despre trupe de cavalerie) A ataca cu violență (călare, cu sabia sau cu lancea); – Din fr. charger.

ȘARJÁ, șarjez, vb. I. 1. Intranz. A înfățișa ceva într-o formă caricaturală, a exagera (în redarea unui personaj, a unei idei etc.), a cădea în exagerare. În Muza de la Burdujeni, C. Negruzzi, ca și Alecsandri în «teatrul» său, se arată critic, șarjînd însă, ca și Alecsandri. IBRĂILEANU, SP. CR. 110. 2. Tranz. (Despre trupe de cavalerie) A ataca violent (folosind arme albe). Escadroane de jandarmi călări șarjează manifestațiile șomerilor. C. PETRESCU, O. P. II 191.

ȘARJÁ vb. I. 1. tr. (Mil.) A ataca puternic, cu avânt (mai ales călare, cu sabia sau cu lancea). 2. intr. A înfățișa ceva într-o formă caricaturală; a exagera. [P.i. 3,6 -jează, ger. -jând. / < fr. charger].

ȘARJÁ vb. I. tr. a efectua o șarjă (I, 1). II. intr. a înfățișa (ceva) într-o formă caricaturală, exagerată. (< fr. charger)

A ȘARJÁ ~éz tranz. 1) (situații, persoane etc.) A prezenta în formă de șarjă. 2) înv. (despre cavalerie) A efectua o șarjă. /<fr. charger

șarjà v. 1. a încărca o armă de foc; 2. a ataca cu impetuozitate.

ȘÁRJĂ, șarje, s. f. I. Încărcătură normală a unui cuptor metalurgic, constituită din straturi alternative de minereu, fondant și combustibil. ♦ Cantitate de metal lichid obținută într-un cuptor metalurgic la o singură operație de elaborare. ♦ Proces de încărcare, prelucrare și scoatere a materialului din cuptorul metalurgic. II. 1. Atac violent, în goana cailor, al cavaleriei asupra inamicului, cu sabia sau cu lancea. 2. (Sport) Atac impetuos asupra adversarului. III. 1. Creație literară, în general de dimensiuni reduse, care prezintă trăsăturile negative, ridicole ale unei situații sau ale unui personaj într-o formă exagerată, caricaturală. 2. (Teatru) Interpretare voit exagerată, prin sublinieri îngroșate ale trăsăturilor unui personaj, folosită de obicei în comedia bufă. – Din fr. charge.

șarjă1 sf [At: TELEGRAFUL (1885), 922/27 / Pl: ~je / E: fr charge] 1 (Frî; rar) Funcție (1). 2 (Frî; rar) Grad militar. 3 Atac violent al cavaleriei asupra inamicului, în goana cailor, cu sabia sau cu lancea. 4 (Fig) Atac (violent) prin scris, caricaturi etc. 5 (Spt) Atac impetuos asupra adversarului. 6 (Rar) Semnal dat pentruînceperea atacului. 7 Înfățișare caricaturală, exagerată (în prezentarea literară, scenică etc. a unui personaj, a unei idei etc.). 8 Creație literară, în general de dimensiuni reduse, care prezintă trăsăturile negative, ridicole ale unei situații sau ale unui personaj într-o formă exagerată, caricaturală. 9 (Rar) Încărcătură a unei arme. 10 (Ind) Încărcătură normală a unui cuptor metalurgic, constituită din straturi alternative de minereu, fondant și combustibil. 11 (Ind) Cantitate de metal lichid obținută într-un cuptor metalurgic la o singură operație de elaborare. 12 (Ind) Proces de încărcare, prelucrare și scoatere a materialului din cuptorul metalurgic.

ȘÁRJĂ, șarje, s. f. I. Încărcătură normală a unui cuptor metalurgic, constituită din straturi alternative de minereu, fondant și combustibil. ♦ Cantitate de metal lichid obținută într-un cuptor metalurgic la o singură operație de elaborare. ♦ Proces de încărcare, prelucrare și scoatere a materialului din cuptorul metalurgic. II. 1. Atac violent, în goana cailor, al cavaleriei asupra inamicului, cu sabia sau cu lancea. 2. (Sport) Atac impetuos asupra adversarului. III. 1. Creație literară, în general de dimensiuni reduse, care prezintă trăsăturile negative, ridicule ale unei situații sau ale unui personaj într-o formă îngroșată, exagerată, caricaturală. 2. (Teatru) Interpretare voit exagerată, prin sublinieri îngroșate ale trăsăturilor unui personaj, folosită de obicei în comedia bufă. – Din fr. charge.

ȘÁRJĂ, șarje, s. f. I. încărcătură normală a unui cuptor (compusă din straturi alternative de minereu, fondant și combustibil) care se prelucrează în procesul metalurgic pentru a se obține un metal cu o anumită compoziție; metalul care se obține dintr-o astfel de încărcătură. În cea de-a treia zi de la aprindere, a fost scoasă prima șarjă, primul șuvoi de fier, născut în pîntecul furnalului. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 107, 7/4. E hotărîrea brigăzii să dăm cuptorul mai devreme cu două zile... va fi un monument în cinstea primei noastre șarje de oțel special. DAVIDOGLU, C. 35. ♦ Procesul de încărcare, prelucrare și scoatere a materialului din cuptor. Echipa a realizat o șarjă. II. 1. Atac violent al cavaleriei asupra inamicului, cu armele albe. 2. Fig. Atac prin cuvinte și caricaturi, în presă, teatru etc. Acest teatru de copii este o șarjă la adresa capitalismului, a preoților, a țarului sau a vechilor generali. SAHIA, U.R.S.S. 130. O singură comedie, [D-ale carnavalului] n-are semnificația de a fi o șarjă directă împotriva liberalismului. IBRĂILEANU, SP. CR. 227. ♦ Înfățișare caricaturală, exagerare (în redarea literară, scenică etc. a unui personaj, a unei idei). A știut să tempereze intențiile unor actori, care s-ar fi lăsat ușor antrenați pe panta șarjei. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 113, 10/1.

ȘÁRJĂ s.f. I. Încărcătură normală a unui cuptor metalurgic, care se prelucrează pentru a se obține un metal cu o anumită compoziție. ♦ Cantitatea de metal lichid obținută într-un cuptor înalt dintr-o încărcătură normală. ♦ Procesul de încărcare, prelucrare și scoatere a materialului dintr-un cuptor metalurgic. ♦ Cantitate totală de material lemnos destinată a fi uscată printr-o singură operație de uscare. II. Atac impetuos, avântat, dat de o trupă de cavalerie. ♦ (Sport) Atac plin de elan asupra adversarului. III. Atac violent prin scris și prin caricaturi (în presă, în teatru etc.). ♦ Interpretare, înfățișare exagerată a unui personaj, a unei idei etc. [< fr. charge].

ȘÁRJĂ s. f. I. 1. atac impetuos (cu arme albe) al cavaleriei. ◊ (fig.) atac (violent). 2. (sport) atac plin de elan asupra adversarului. II. 1. înfățișare caricaturală a unui personaj, a unei idei etc. 2. lucrare, creație în care se caricaturizează. III. 1. încărcătură normală a unui furnal, care se prelucrează pentru a se obține un metal cu o anumită compoziție; cantitatea de metal lichid din această încărcătură. ◊ proces de încărcare, prelucrare și scoatere a materialului din cuptorul metalurgic. 2. cantitate totală de material lemnos destinată a fi uscată. (< fr. charge)

ȘÁRJĂ2 ~e f. 1) Cantitate de minereu care se încarcă o dată într-un furnal. 2) Cantitate de oțel obținut dintr-o singură încărcătură de furnal. 3) Totalitate a operațiilor folosite în procesul de prelucrare a minereului într-un furnal. /<fr. charge

ȘÁRJĂ1 ~e f. 1) Reprezentare caricaturală a unui personaj sau a unei situații. ~ prietenească. 2) Creație artistică de proporții reduse, bazată pe o astfel de reprezentare. 3) sport Atac impetuos întreprins împotriva adversarului. 4) înv. Atac violent și neașteptat de cavalerie împotriva inamicului. /<fr. charge

șarjă f. 1. încărcătura unei arme cu pulbere; 2. atac viguros al unei trupe: șarjă de artilerie; 3. semnal de șarjă: a suna șarja; 4. fig. caricatură, imitație grotescă: o șarjă satirică. (= fr. charge).

*șárjă f., pl. e (fr. charge, d. charger, a încărca). Atac impetuos în bătălie, maĭ ales cu călărimea. Semnal de șarjă: a suna șarja. – Curat rom. năvală.

*șarjez v. tr. (fr. charger. V. încarc). Atac impetuos, năvălesc cu furie, mă arunc cu toată greutatea: călărimea șarjă dușmanu.

arată toate definițiile

Intrare: șarja
verb (VT203)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șarja
  • șarjare
  • șarjat
  • șarjatu‑
  • șarjând
  • șarjându‑
singular plural
  • șarjea
  • șarjați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șarjez
(să)
  • șarjez
  • șarjam
  • șarjai
  • șarjasem
a II-a (tu)
  • șarjezi
(să)
  • șarjezi
  • șarjai
  • șarjași
  • șarjaseși
a III-a (el, ea)
  • șarjea
(să)
  • șarjeze
  • șarja
  • șarjă
  • șarjase
plural I (noi)
  • șarjăm
(să)
  • șarjăm
  • șarjam
  • șarjarăm
  • șarjaserăm
  • șarjasem
a II-a (voi)
  • șarjați
(să)
  • șarjați
  • șarjați
  • șarjarăți
  • șarjaserăți
  • șarjaseți
a III-a (ei, ele)
  • șarjea
(să)
  • șarjeze
  • șarjau
  • șarja
  • șarjaseră
Intrare: șarjă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șarjă
  • șarja
plural
  • șarje
  • șarjele
genitiv-dativ singular
  • șarje
  • șarjei
plural
  • șarje
  • șarjelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șarja

  • 1. intranzitiv A înfățișa ceva într-o formă caricaturală.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: exagera attach_file un exemplu
    exemple
    • În Muza de la Burdujeni, C. Negruzzi, ca și Alecsandri în «teatrul» său, se arată critic, șarjînd însă, ca și Alecsandri. IBRĂILEANU, SP. CR. 110.
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv (Despre trupe de cavalerie) A ataca cu violență (călare, cu sabia sau cu lancea).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: ataca attach_file un exemplu
    exemple
    • Escadroane de jandarmi călări șarjează manifestațiile șomerilor. C. PETRESCU, O. P. II 191.
      surse: DLRLC

etimologie:

șarjă

  • 1. Încărcătură normală a unui cuptor metalurgic, constituită din straturi alternative de minereu, fondant și combustibil.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • În cea de-a treia zi de la aprindere, a fost scoasă prima șarjă, primul șuvoi de fier, născut în pîntecul furnalului. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 107, 7/4.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Cantitate de metal lichid obținută într-un cuptor metalurgic la o singură operație de elaborare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
      exemple
      • E hotărîrea brigăzii să dăm cuptorul mai devreme cu două zile... va fi un monument în cinstea primei noastre șarje de oțel special. DAVIDOGLU, C. 35.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Proces de încărcare, prelucrare și scoatere a materialului din cuptorul metalurgic.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
      exemple
      • Echipa a realizat o șarjă.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Cantitate totală de material lemnos destinată a fi uscată printr-o singură operație de uscare.
      surse: DN
  • 2. Atac violent, în goana cailor, al cavaleriei asupra inamicului, cu sabia sau cu lancea.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 3. sport Atac impetuos asupra adversarului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 4. Creație literară, în general de dimensiuni reduse, care prezintă trăsăturile negative, ridicole ale unei situații sau ale unui personaj într-o formă exagerată, caricaturală.
    surse: DEX '09 DEX '98 attach_file 2 exemple
    exemple
    • Acest teatru de copii este o șarjă la adresa capitalismului, a preoților, a țarului sau a vechilor generali. SAHIA, U.R.S.S. 130.
      surse: DLRLC
    • O singură comedie, [D-ale carnavalului] n-are semnificația de a fi o șarjă directă împotriva liberalismului. IBRĂILEANU, SP. CR. 227.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Atac prin cuvinte și caricaturi, în presă, teatru etc.
      surse: DLRLC DN
  • 5. teatru Interpretare voit exagerată, prin sublinieri îngroșate ale trăsăturilor unui personaj, folosită de obicei în comedia bufă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN attach_file un exemplu
    exemple
    • A știut să tempereze intențiile unor actori, care s-ar fi lăsat ușor antrenați pe panta șarjei. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 113, 10/1.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Înfățișare caricaturală, exagerare (în redarea literară, scenică etc. a unui personaj, a unei idei).
      surse: DLRLC

etimologie: