18 definiții pentru șantier


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘANTIÉR, șantiere, s. n. Loc pe care se construiește (sau se repară) o clădire, un obiectiv industrial, un pod, un baraj, o șosea etc., împreună cu materialele și instalațiile necesare desfășurării acestei activități. ◊ Șantier naval = întreprindere industrială specializată în construirea și repararea navelor, situată pe malul unei ape navigabile. ♦ P. anal. Proces în plină desfășurare de creare a unei opere literare, artistice sau științifice (vaste). [Pr.: -ti-er] – Din fr. chantier.

șantier sn [At: VLAHUȚĂ, R. P. 8 / P: ~ti-er / V: (reg) șănțir / Pl: ~e / E: fr chantier] 1 Loc pe care se construiește (sau se repară) o clădire, un obiectiv industrial, un pod, o șosea etc., împreună cu materialele și utilajele folosite în acest scop. 2 (Îs) ~ naval Întreprindere industrială specializată în construirea și repararea navelor, amplasată pe malul unei ape navigabile. 3 (Pan; fig; urmat de determinări care indică domeniul) Activitate. 4 (Sil) Depozit de lemne. 5 (Îla) Pe (sau în) ~ În curs de elaborare.

ȘANTIÉR, șantiere, s. n. Loc pe care se construiește (sau se repară) o clădire, un obiectiv industrial, un pod, un baraj, o șosea etc., împreună cu materialele și instalațiile necesare desfășurării acestei activități. ◊ Șantier naval = întreprindere industrială specializată în construirea și repararea navelor, situată pe malul unei ape navigabile. ♦ P. anal. Proces în plină desfășurare de creare a unei opere literare, artistice sau științifice. [Pr.: -ti-er] – Din fr. chantier.

ȘANTIÉR, șantiere, s. n. Loc pe care se construiește o clădire, un pod, o șosea etc., împreună cu materialele și instalațiile necesare construcției. Nu m-a-ntrecut nici-unul pe șantier Și spun de mine: Aista-i cel mai bun brigadier. VINTILĂ, O. 41. Oltul ajunge un rîu lung de o sută de kilometri, valea lui capătă înfățișarea unui măreț șantier. BOGZA, C. O. 176. Ce vrei să aflu de la tine?... Că te vei duce de aici la fabrică sau pe șantier. SEBASTIAN, T. 169.

ȘANTIÉR s.n. 1. Loc pe care se construiește o clădire etc. și unde sunt amplasate instalațiile necesare executării acestei construcții. 2. (Fig.) Perioadă de efectuare a unei creații literare, artistice etc. [Pron. -ti-er. / < fr. chantier].

ȘANTIÉR s. n. 1. loc pe care se construiește o clădire, un obiectiv industrial etc. și unde sunt amplasate instalațiile necesare executării acestei construcții. 2. întreprindere unde se construiesc și se repară nave. 3. (fig.) perioadă de efectuare a unei munci de creație literară, artistică și științifică. (< fr. chantier)

ȘANTIÉR ~e n. Teren pe care se desfășoară construcția (sau reparația) unui obiectiv, împreună cu instalațiile și materialele necesare. ~ naval. [Sil. -ti-er] /<fr. chantier

șantier n. locul unde se construesc corăbii: Turnu-Severin posedă un șantier naval (= fr. chantier).

*șantiér n., pl. e (fr. chantier, d. lat. conterius, cal jugănit, proptea; it. cantiere. V. catîr). Locu unde se construĭesc corăbiĭ: șantieru dela Turnu Severin.

oráș-șantiér s. n. Oraș în care se construiește intens ◊ Orașul-șantier [...] trăiește durata cu o intensitate a muncii [...]” Sc. 4 X 70 p. 1. ◊ „Cehu-Silvaniei, un oraș-șantier. R.l. 6 II 79 p. 5 (din oraș + șantier)

șantiér-școálă s. n. Șantier unde lucrează elevi/studenți ◊ „La Pietroasele, în județul Buzău, s-au deschis două noi șantiere arheologice: Gruiu-Dării, șantier-școală, unde lucrează studenți ai Facultății de istorie de la Universitatea București [...]” R.l. 22 VII 75 p. 5 (din șantier + școală)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șantiér (-ti-er) s. n., pl. șantiére

șantiér s. n. (sil. -ti-er), pl. șantiére


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

șantiér (șantiére), s. n.1. Fabrică, loc de muncă. – 2. Loc de contrucție a navelor. Fr. chantier.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

șantier deschis expr. (intl.) interogatoriu cu întrebări încrucișate.

Intrare: șantier
  • silabație: șan-ti-er
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șantier
  • șantierul
  • șantieru‑
plural
  • șantiere
  • șantierele
genitiv-dativ singular
  • șantier
  • șantierului
plural
  • șantiere
  • șantierelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șantier

  • 1. Loc pe care se construiește (sau se repară) o clădire, un obiectiv industrial, un pod, un baraj, o șosea etc., împreună cu materialele și instalațiile necesare desfășurării acestei activități.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: bina 3 exemple
    exemple
    • Nu m-a-ntrecut nici-unul pe șantier Și spun de mine: Aista-i cel mai bun brigadier. VINTILĂ, O. 41.
      surse: DLRLC
    • Oltul ajunge un rîu lung de o sută de kilometri, valea lui capătă înfățișarea unui măreț șantier. BOGZA, C. O. 176.
      surse: DLRLC
    • Ce vrei să aflu de la tine?... Că te vei duce de aici la fabrică sau pe șantier. SEBASTIAN, T. 169.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Șantier naval = întreprindere industrială specializată în construirea și repararea navelor, situată pe malul unei ape navigabile.
      surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
    • 1.2. prin analogie Proces în plină desfășurare de creare a unei opere literare, artistice sau științifice (vaste).
      surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: