15 definiții pentru șalupă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘALÚPĂ, șalupe, s. f. Mică ambarcațiune cu motor, care servește la transportul persoanelor și al mărfurilor sau la diverse operații (de remorcare) în rada unui port. – Din fr. chaloupe.

șalu sf [At: CR (1829), 112/10 / V: (reg) șolo / Pl: ~pe / E: fr chaloupe] 1 Mică ambarcație cu motor (în trecut cu vele sau cu vâsle), folosită la transportul persoanelor și al mărfurilor sau pentru diverse operațiuni (de remorcare) în rada unui port. 2 (Înv; îs) ~ canonieră (sau, îvr, tunăreață) Canonieră. 3 (Arg) Bocanc (1).

ȘALÚPĂ, șalupe, s. f. Mică ambarcație cu motor, care servește la transportul persoanelor și al mărfurilor sau la diverse operații (de remorcare) în rada unui port. – Din fr. chaloupe.

ȘALÚPĂ, șalupe, s. f. Mică ambarcație cu motor, care servește la transportul persoanelor și al mărfurilor. Printre aceste vase, în lumina orbitoare a zilei alunecau bărci, șalupe și remorchere. TUDORAN, P. 340. S-a dus în port ca să-și asigure loc pe o șalupă pentru a doua zi dimineața. GALAN, B. I 44. O șalupă cu flamură galbenăpavilionul de carantină – ne acostează din mers. BART, S. M. 38.

ȘALÚPĂ s.f. Barcă ușoară cu motor, lungă până la 20 m, folosită pentru transport. [< fr. chaloupe].

ȘALÚPĂ s. f. ambarcație ușoară cu motor, pentru transportul de pasageri și mărfuri. (< fr. chaloupe)

ȘALÚPĂ ~e f. Navă ușoară, propulsată de un motor, folosită în diferite scopuri (pentru transport, remorcare, pescuit, întreceri sportive etc.). /<fr. chaloupe

șalupă f. barca cea mai mare a bordului [= fr. chaloupe).

*șalúpă f., pl. e (fr. chaloupe, d. sp. chalupa, care vine d. ol. sloep, rudă cu șlep). Vaporaș, luntre mare cu abur sau cu motor: șalupa polițiiĭ portuluĭ.

șalúpă-automobíl s. f. Șalupă care îndeplinește rolul de automobil (în Deltă) ◊ „Vor exista [în Deltă] șalupe, remorchere, bacuri-dormitoare elegante și confortabile, șalupe-automobile și bărci cu motor.” Cont. 28 VI 63 p. 7 (din șalupă + automobil)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șalúpă s. f., g.-d. art. șalúpei; pl. șalúpe

șalúpă s. f., g.-d. art. șalúpei; pl. șalúpe


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

șalúpă (șalúpe), s. f. – Ambarcație, barcă cu motor. Fr. chaloupe, cf. șlep.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

șalupă, șalupe s. f. pantof scâlciat.

Intrare: șalupă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șalu
  • șalupa
plural
  • șalupe
  • șalupele
genitiv-dativ singular
  • șalupe
  • șalupei
plural
  • șalupe
  • șalupelor
vocativ singular
plural

șalupă

  • 1. Mică ambarcațiune cu motor, care servește la transportul persoanelor și al mărfurilor sau la diverse operații (de remorcare) în rada unui port.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 3 exemple
    exemple
    • Printre aceste vase, în lumina orbitoare a zilei alunecau bărci, șalupe și remorchere. TUDORAN, P. 340.
      surse: DLRLC
    • S-a dus în port ca să-și asigure loc pe o șalupă pentru a doua zi dimineața. GALAN, B. I 44.
      surse: DLRLC
    • O șalupă cu flamură galbenă – pavilionul de carantină – ne acostează din mers. BART, S. M. 38.
      surse: DLRLC

etimologie: