2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNZORZONÁRE, înzorzonări, s. f. Acțiunea de a (se) înzorzona și rezultatul ei; împopoțonare. – V. înzorzona.

ÎNZORZONÁRE, înzorzonări, s. f. Acțiunea de a (se) înzorzona și rezultatul ei; împopoțonare. – V. înzorzona.

înzorzonare sf [At: DEX / Pl: ~nări / E: înzorzona] Împodobire peste măsură și fără gust Si: împopoțonare.

ÎNZORZONÁ, înzorzonez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) împodobi peste măsură și fără gust, a(-și) pune zorzoane; a (se) împopoțona. – În + zorzoane.

ÎNZORZONÁ, înzorzonez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) împodobi peste măsură și fără gust, a(-și) pune zorzoane; a (se) împopoțona. – În + zorzoane.

înzorzona vtr [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 64 / Pzi: ~nez / E: în- + zorzoane] 1-2 A (se) împodobi peste măsură și fără gust Si: a (se) împopoțona.

ÎNZORZONÁ, înzorzonez, vb. I. Refl. A se împodobi cu zorzoane, a se îmbrăca cu obiecte de prisos, a se împopoțona.

A ÎNZORZONÁ ~éz tranz. A găti cu prea multe podoabe, dând dovadă de lipsă de gust; a înzestra cu zorzoane; a împopoțona. /în + zorzoană

înzorzonà v. a găti cu zorzoane, a împopotona.

înzorzonéz v. tr. (d. zorzoane). Ornez cu tot felu de zorzoane, înțorțonez, împopoțonez: mitocanca s’a înzorzonat. – Și zorzonez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

înzorzonáre s. f., g.-d. art. înzorzonắrii; pl. înzorzonắri

înzorzonáre s. f., g.-d. art. înzorzonării; pl. înzorzonări

înzorzoná (a ~) vb., ind. prez. 3 înzorzoneáză

înzorzoná vb., ind. prez. 1 sg. înzorzonéz, 3 sg. și pl. înzorzoneáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNZORZONÁRE s. v. împopoțonare.

ÎNZORZONARE s. împopoțonare, (pop.) împoponare, înțoțonare. (~ unei persoane ca o paparudă.)

ÎNZORZONÁ vb. v. împopoțona.

ÎNZORZONA vb. a (se) împopoțona, (pop.) a (se) împopona, a (se) înțoțona, a (se) zorzona. (S-a ~ ca o paparudă.)

Intrare: înzorzonare
înzorzonare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înzorzonare
  • ‑nzorzonare
  • înzorzonarea
  • ‑nzorzonarea
plural
  • înzorzonări
  • ‑nzorzonări
  • înzorzonările
  • ‑nzorzonările
genitiv-dativ singular
  • înzorzonări
  • ‑nzorzonări
  • înzorzonării
  • ‑nzorzonării
plural
  • înzorzonări
  • ‑nzorzonări
  • înzorzonărilor
  • ‑nzorzonărilor
vocativ singular
plural
Intrare: înzorzona
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înzorzona
  • ‑nzorzona
  • înzorzonare
  • ‑nzorzonare
  • înzorzonat
  • ‑nzorzonat
  • înzorzonatu‑
  • ‑nzorzonatu‑
  • înzorzonând
  • ‑nzorzonând
  • înzorzonându‑
  • ‑nzorzonându‑
singular plural
  • înzorzonea
  • ‑nzorzonea
  • înzorzonați
  • ‑nzorzonați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înzorzonez
  • ‑nzorzonez
(să)
  • înzorzonez
  • ‑nzorzonez
  • înzorzonam
  • ‑nzorzonam
  • înzorzonai
  • ‑nzorzonai
  • înzorzonasem
  • ‑nzorzonasem
a II-a (tu)
  • înzorzonezi
  • ‑nzorzonezi
(să)
  • înzorzonezi
  • ‑nzorzonezi
  • înzorzonai
  • ‑nzorzonai
  • înzorzonași
  • ‑nzorzonași
  • înzorzonaseși
  • ‑nzorzonaseși
a III-a (el, ea)
  • înzorzonea
  • ‑nzorzonea
(să)
  • înzorzoneze
  • ‑nzorzoneze
  • înzorzona
  • ‑nzorzona
  • înzorzonă
  • ‑nzorzonă
  • înzorzonase
  • ‑nzorzonase
plural I (noi)
  • înzorzonăm
  • ‑nzorzonăm
(să)
  • înzorzonăm
  • ‑nzorzonăm
  • înzorzonam
  • ‑nzorzonam
  • înzorzonarăm
  • ‑nzorzonarăm
  • înzorzonaserăm
  • ‑nzorzonaserăm
  • înzorzonasem
  • ‑nzorzonasem
a II-a (voi)
  • înzorzonați
  • ‑nzorzonați
(să)
  • înzorzonați
  • ‑nzorzonați
  • înzorzonați
  • ‑nzorzonați
  • înzorzonarăți
  • ‑nzorzonarăți
  • înzorzonaserăți
  • ‑nzorzonaserăți
  • înzorzonaseți
  • ‑nzorzonaseți
a III-a (ei, ele)
  • înzorzonea
  • ‑nzorzonea
(să)
  • înzorzoneze
  • ‑nzorzoneze
  • înzorzonau
  • ‑nzorzonau
  • înzorzona
  • ‑nzorzona
  • înzorzonaseră
  • ‑nzorzonaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

înzorzonare

  • 1. Acțiunea de a (se) înzorzona și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: împopoțonare

etimologie:

  • vezi înzorzona
    surse: DEX '09 DEX '98

înzorzona înzorzonare înzorzonat zorzonat

  • 1. A (se) împodobi peste măsură și fără gust, a(-și) pune zorzoane; a (se) împopoțona.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: împopoțona

etimologie:

  • În + zorzoane
    surse: DEX '09 DEX '98